Băutura care crește glicemia chiar dacă nu e dulce. Ce trebuie să știi

Alcoolul, în special berea, conține mulți carbohidrați care se transformă în zahăr, afectând glicemia. Deși nu pare „dulce”, berea are un conținut ridicat de carbohidrați și calorii, ceea ce o face contraindicată în diete deoarece poate provoca fluctuații bruște ale glicemiei. O bere conține între 10 și 15 grame de carbohidrați, iar pentru a preveni efectele negative, este important să te menții hidratat și să consumi o masă adecvată înainte, potrivit 20minutos.es. 

Sursa foto: https://www.freepik.com/, @Drazen Zigic

De ce e mai bine să eviți berea 

Pe lângă faptul că afectează glicemia, există mai multe motive pentru care ar fi bine să eviți berea. Iată câteva dintre acestea! 

Calorii și risc de creștere în greutate

Berea conține calorii din carbohidrați și alcool, iar acest aport caloric se adaugă la totalul zilnic. De exemplu, o bere poate avea aproximativ 150 de calorii, iar un consum frecvent de bere poate duce la un surplus de calorii, care, dacă nu este ars prin activitate fizică, va fi depozitat sub formă de grăsime. De asemenea, alcoolul afectează metabolismul, reducând arderea grăsimilor, ceea ce poate face mai dificilă menținerea unei greutăți sănătoase.

Efecte negative asupra ficatului

Ficatul este principalul organ responsabil pentru metabolizarea alcoolului. Consumul excesiv și regulat de alcool poate duce la acumularea de grăsime în ficat (steatoză hepatică), inflamație (hepatită alcoolică) sau chiar ciroză hepatică, o afecțiune gravă care poate duce la insuficiență hepatică. Ficatul se poate recupera după întreruperea consumului de alcool, dar în cazul consumului pe termen lung, daunele pot deveni ireversibile.

Dependența de alcool

Alcoolul poate crea dependență fizică și psihologică. Consumul frecvent, chiar și în cantități moderate, poate duce la dezvoltarea unei toleranțe, ceea ce înseamnă că vei avea nevoie de mai mult alcool pentru a obține aceleași efecte. De asemenea, obiceiul de a bea poate deveni o rutină socială sau o modalitate de a face față stresului, iar acest comportament poate evolua în dependență, având un impact negativ asupra sănătății mintale, relațiilor și performanței la locul de muncă.

Risc crescut de boli cardiovasculare

Deși unele studii sugerează că un consum moderat de alcool poate avea efecte benefice asupra inimii, consumul excesiv crește riscul de hipertensiune arterială (presiune arterială mare), aritmii (bătăi neregulate ale inimii) și boli de inimă. Alcoolul poate crește nivelul de trigliceride și poate provoca inflamații, ceea ce poate contribui la dezvoltarea aterosclerozei, o afecțiune care îngustează arterele și duce la un risc crescut de infarct miocardic sau accident vascular cerebral (AVC).

Creșterea riscului de cancer

Consumul cronic de alcool a fost asociat cu un risc crescut de dezvoltare a diferitelor tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, de ficat, de gât, de gură, de esofag și de colon. Alcoolul poate deteriora celulele și poate duce la formarea de substanțe chimice canceroase în corp. De asemenea, alcoolul poate interfera cu capacitatea organismului de a absorbi nutrienți esențiali care protejează împotriva cancerului, precum vitaminele și mineralele.

VEZI ȘI: Cea mai bună dietă pentru un somn sănătos. Un specialist explică ce alimente ne ajută 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News