Este absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1963), obţinând titlul de doctor în medicină în anul 1971. A trecut prin toate treptele ierarhice ale profesiei, până la medic primar în medicină internă (din 1972). Desfăşoară o intensă activitate didactică, parcurgând toate gradele până la cel de profesor (din 1999) la Clinica de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice din cadrul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti. A fost directorul Institutului de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice Prof. dr. N. C. Paulescu din Bucureşti (1997-2006).

Pe parcursul a patru decenii de activitate ştiinţifică şi spitalicească a adus contribuţii importante la ridicarea nivelului asistenţei bolilor de nutriţie din România: a organizat Secţia de Urgenţe Metabolice Diabetice din cadrul Institutului, a înfiinţat un laborator de cercetări genetice diabetologice, unul de explorări neurofiziologice, a dezvoltat numeroase colaborări internaţionale în domeniul diabetologiei.

Rezultatele cercetărilor sale ştiinţifice, axate îndeosebi pe identificarea caracteristicilor genotipice şi fenotipice ale diabetului zaharat în România, se regăsesc în peste 300 de lucrări de specialitate, apărute în ţară şi în străinătate, dintre care menţionăm: Hipertensiunea de origine renală (1974), Stările hiperosmolare (1974), Echilibrul acido-bazic (1978), Bazele biochimice ale nutriţiei (1985), Hipoglicemiile (1990), Teoria şi practica acupuncturii moderne (1992), Insulina, descoperirea medicală a secolului aparţine românului N. C. Paulescu (1996), Re-Discovery of Insulin (1996), Diabetologia modernă (1997), Diabetul în România (2001), Istoria Neuropatiei Diabetice în România (2013).

Ce s-a întâmplat odată cu apariția frigiderelor

Academicianul Constantin Ionescu-Tîrgovişte, invitatul DC News în cadrul emisiunii „Academia de Sănătate" realizată de către prof. dr. Irinel Popescu, președinte al Academiei de Științe Medicale, a explicat ce s-a întâmplat odată cu apariția frigiderelor, care a fost efectul asupra sănătății fiecăruia dintre noi.

„Patologia metabolică, obezitatea, sindromul metabolic, diabetul zaharat au crescut continuu, ca incidență, din anii '50 și până azi. Cineva, recent, făcea un review în care plasa acest moment cu apariția frigiderelor.

Frigiderele au început să adune mai multe alimente, fiind la îndemâna omului. Acest lucru a condus, pe de o parte, la alterarea unor proprietăți ale alimentelor. Pe de altă parte, am ajuns la alimente care puteau fi consumate oricând dorea omul, în cantitatea care era, de regulă, mai mare decât activitatea fizică. În plus, și automobilele au scăzut gradul de activitate fizică", a zis profesorul.

Academicianul Constantin Ionescu-Târgoviște recomanda ca surse de proteine alimentele în următoarea ordine

„Peștele, pasărea, vita și din când în când porcul. Cam asta ar fi ordinea de a alege alimentele în funcție de calitățile lor. Legumele și fructele trebuie să fie pe locul doi și cu cea mai mare cantitate, pentru că ele au cea mai mare varietate de substanțe chimice care acoperă tot spectrul nevoilor organismului, de la substanțe minerale la vitamine”, spunea profesorul.

Profesorul Ionescu-Târgoviște precizeaza că „legumele trebuie consumate crude”.

„Ele aduc cele mai multe vitamine mai ales primăvara când omul iese din iarnă și a consumat alimentele mai sărace în vitamine, minerale. Cantitativ, omul trebuie să consume în funcție de gradul de activitate fizică. Un om care muncește fizic mult poate să consume 5-6 kilograme de alimente. O persoană care este sedentară nu consumă mai mult de 2 kilograme de alimente cântărite, toate la un loc, în 24 de ore, la care se adaugă lichidele”, explică specialistul.

Referitor la hidratare, acad. Ionescu-Târgoviște atrăgea atenția: „Trebuie să avem grijă ca diureza să fie de 1,5 litri pe zi, mai puțin la cei care transpiră foarte mult. Cantitatea de apă eliminată prin rinichi nu protejează doar rinichiul, ci întreg organismul de substanțele toxice care se acumulează în organism”.

Academicianul Constantin Ionescu-Târgoviște atrage atenția asupra factorilor care duc la probleme cu dentiția

Medicul spunea că alimentația bogată în aditivi, necunoscuți omului până în epoca modernă, duce la stricarea dentiției.

„Dentiția la anumiți pacienți este deteriorată și de alimentele pe care le consumă probabil și de aditivii alimentari noi, care nu au existat în istoria omului și cu care aparatul acesta foarte complicat în care funcționează zilnic și de câte ori mâncăm se deteriorează. Iată, stomatologia este nevoită să creeze noi tehnici de înlocuire a unui dinte care nu mai poate fi recuperat, cu un dinte nou care este jumătate artificial, dar bine introdus în alveolele respective și care rezolvă problema. Balzac spunea la un moment dat că mai bine pierd un kilogram de aur decât un dinte. Asta ar spune că trebuie să te îngrijești”, spunea academicianul la DC News.

„Omul e obligat să mănânce ce găsește pe piață”

„Omul e obligat să mănânce ce găsește pe piață. Dar după cum observați piețele tradiționale sunt foarte puțin populate. Eu le cunosc pentru că numai de acolo îmi iau hrana de zi cu zi. Și cred că lumea este bine să se întoarcă la alimentația care a fost adaptată de milenii la nevoile omului”, ne sfătuiește renumitul profesor de nutriție și diabetologie.

Alimentația este primul factor care ne influențează sănătatea, „pentru că în fiecare zi noi introducem în organism câteva kilograme de alimente, inclusiv apă”, spunea specialistul.

„Acum aproximativ 90% din populație se alimentează de la supermarket-uri, mai mari sau mai mici. Oamenii sunt conduși de economie. Economia produce bunuri tentante, plăcute la vedere, mai ieftine, dar care se dovedesc în final nu numai că nu hrănesc organismul, dar degenerează unele din țesuturile noastre care aveau nevoie de alte elemente chimice din alimentația cu care am fost obișnuiți de multă vreme, pe care acum a trebuit să o schimbăm brusc.

Am primit la un congres un sendviș și un măr. Mărul, cam tare, l-am lăsat de 7 zile la fereastră să se coacă. Ei bine, nu! Acestea sunt fructele modificate. (...) Fructele și legumele trebuie să reziste în timp la transportul care se face din Australia, Amsterdam și în restul țărilor cu camioane. Pentru a face această lungă călătorie ele trebuie să fie bine asortate cu substanțe chimice”, atrăgea atenția acad. Ionescu-Târgoviște.

VEZI ȘI: EXCLUSIV De ce să alegem alimente românești. Dezvăluiri, academicianul Ionescu Târgoviște

VEZI ȘI: EXCLUSIV Experiment Nauru despre diabet. Cum ne DISTRUGEM fără să ne dăm seama

Invenţii patentate care îi aparţin

Invenţii patentate care îi aparţin: Fitodiab (produs antidiabetic); Fitolip (produs hipolipemiant); soluţii alcaline infuzabile; aparat pentru stimularea şi detectarea punctelor în acupunctură; Neuromion, produs fitoterapeutic pentru tratamentul neuropatiei diabetice.

Este membru în consiliile editoriale ale unor publicaţii de profil din ţară şi din străinătate. De asemenea, este iniţiatorul şi coordonatorul Uniunii Medicale Black Sea Diab, care cuprinde cele 12 ţări riverane bazinului Mării Negre. Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România (din 1993), preşedinte al Societăţii de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (2001-2003), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din Chişinău, membru al Societăţii Române de Ateroscleroză (din 1997), membru al Societăţii Române de Obezitate (din 1992), al grupului NEURODIAB (din 1990), al Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (din 1991), al Societăţii Internaţionale pentru Studiul Durerii (IASP) (1989), al Federaţiei Internaţionale de Diabet (din 1982), al Grupului de Educaţie a Diabetului (din 1982) ş.a. Este preşedintele Asociaţiei Medicale Române (din 2005).

A primit, în 1992, Premiul Parhon al Academiei de Ştiinţe Medicale, iar în 1995 i-a fost decernată cea dintâi medalie N. C. Paulescu, conferită pentru contribuţia adusă diabetologiei române. Membru corespondent al Academiei Române din 21 iulie 2003, devine membru titular al acestui înalt for ştiinţific în 2015.