În ultimele decenii, dimensiunea scaunelor și spațiul dintre ele s-au redus considerabil, în timp ce durata zborurilor a crescut. De exemplu, când Qantas va lansa ruta directă Sydney–Londra la finalul lui 2025, călătorii vor sta în aer timp de 20 de ore, cel mai lung zbor din lume. În prezent, titlul îi revine cursei New York–Singapore operată de Singapore Airlines, care durează peste 18 ore.

Disconfortul nu este cauzat doar de scaunele incomode. Aerul din cabină poate usca gâtul, nasul și pielea, iar schimbările de presiune afectează sinusurile. În cazuri rare, zborurile prelungite pot provoca formarea unui cheag de sânge care poate ajunge la plămâni, un eveniment periculos numit embolie pulmonară. Totuși, specialiștii spun că majoritatea pasagerilor sănătoși nu au motive să se îngrijoreze.

„În general, zborul este sigur, iar problemele apar doar dacă există afecțiuni preexistente,” afirmă Michael J. Manyak, medic specialist în urologie și medicină de expediție, membru al Explorers Club, conform National Geographic.

Mai jos, experții detaliază principalele riscuri pentru sănătate în timpul zborurilor lungi și oferă sfaturi pentru a reduce disconfortul.

Zborurile lungi și deshidratarea

Aproximativ 50% din aerul din cabină provine din exteriorul avionului, care este extrem de uscat la altitudini mari. Această atmosferă poate provoca uscăciune severă a ochilor, nasului și gurii.

„Zonele mucoase se usucă. Aerul uscat contribuie la lipsa de lubrifiere a sistemelor din corp,” explică Manyak.

Hidratarea corespunzătoare, înainte și în timpul zborului, este esențială pentru confort și circulație optimă. Aerul rece și uscat poate agrava afecțiunile respiratorii preexistente, cum ar fi astmul, dar majoritatea pasagerilor vor resimți doar un disconfort minor.

Schimbările de presiune la decolare și aterizare afectează sinusurile, provocând dureri la nas și urechi. Laleh Gharahbaghian, medic și profesor de medicină de urgență la Universitatea Stanford, explică:

„Aceasta afectează mai profund persoanele cu probleme sinusale și doar ușor pe cei sănătoși, ca senzația că trebuie să «împingi» urechile.”

Decongestionantele, hidratarea și medicamentele antiinflamatorii sunt recomandate celor cu răceală sau congestie. În ceea ce privește răcelile, adevărata expunere la viruși are loc mai degrabă în aeroporturi decât în aerul din cabină, care este filtrat parțial prin HEPA și reînnoit de 20–30 de ori pe oră, conform IATA.

Dureri musculare și tensiune

Statul prelungit într-o poziție incomodă poate provoca rigiditate la nivelul spatelui, gâtului și coapselor. Kevin Lees, directorul operațiunilor chiropractice la The Joint Chiropractic, subliniază că inflamația musculară crește atunci când nu există mișcare.

Ridicarea și mersul pe culoar sau exercițiile simple, cum ar fi ridicarea călcâielor, ajută circulația și reduc tensiunea musculară. Statul prelungit poate afecta și coloana vertebrală, mai ales zona lombară, prin presiunea exercitată asupra discurilor intervertebrale.

Digestie încetinită și dificultăți de respirație

Statul prea mult timp afectează și digestia. Mișcarea limitată încetinește tranzitul intestinal, iar postura incorectă poate provoca reflux gastric și greață.

„Dacă ești sedentar, intestinul nu primește stimularea fizică necesară,” explică Manyak, precizând că plimbările regulate ajută atât digestia, cât și circulația.

Postura aplatizată sau cocoșată poate limita mișcarea coșului toracic, provocând respirație superficială, oboseală, amețeli și confuzie.

Tromboza venoasă profundă și cheagurile de sânge

Cel mai mare risc al zborurilor lungi este formarea cheagurilor de sânge în picioare – tromboza venoasă profundă (DVT). Dacă un cheag ajunge la plămâni, poate fi letal. Simptomele includ umflarea, durerea sau pulsațiile la un picior.

Factorii de risc includ:

Istoric familial de cheaguri
Sarcină
Cancer sau tratamente oncologice recente
Utilizarea contraceptivelor

Afecțiuni cardiace

Pentru prevenire, specialiștii recomandă mersul pe culoar la fiecare oră, ridicarea călcâielor în scaun și purtarea șosetelor compresive pentru a menține circulația sanguină.

Lipsa mișcării este principala cauză a disconfortului în timpul zborurilor lungi.

„Principalul lucru care deranjează călătorii este faptul că nu se mișcă,” afirmă Manyak.

Astfel, hidratarea adecvată, exercițiile simple la bord, plimbările regulate și adoptarea unor poziții corecte reprezintă cele mai eficiente strategii pentru a reduce efectele negative asupra corpului în timpul unui zbor lung. În timp ce majoritatea pasagerilor sănătoși vor resimți doar disconfort minor, cei cu afecțiuni preexistente trebuie să acorde o atenție sporită prevenției.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News