"În reîncarnare am crezut întotdeauna! În meseria pe care o fac eu, de a lucra cu oamenii, am văzut nenumărate exemple de reîncarnare. Aș putea să îți vorbesc ore în șir despre cazuri excepționale și reîncarnarea merge la Pitagora, acum 2500 de ani, la conceptul de transmigrare a sufletului în care se spune că noi fiind forme energetice energia nu moare. Ea se transmigrează, în timp, în formă materială. Când moare un om, vezi că nu mai există nimic în corpul acela și ceva se întâmplă. Energia merge undeva, dar ea poate să se convertească din nou în material. Asta este o lege fizică și este extrem de interesant să vezi că, atunci când venim pe pământ, venim cu niște informații.
Dacă te gândești că Mozart a cântat la pian de la 4 ani fără să îl învețe nimeni, eu vorbesc franceza aproape perfect de când eram copil, fără să mă fi învățat cineva... La doi ani, am început să cânt. Instinctiv am cântat din copilărie, nimeni în familia mea nu a cântat. Asta îmi vine totuși dintr-o viață anterioară. Mereu mi-am amintit că am fost cântăreața de operă într-o altă viață. Multe din abilitățile noastre vin din experiențe anterioare. Oamenii pe care îi cunoaștem, care ni se par cunoscuți, sentimentul ăsta de deja vu, că am trăit în anumite locuri, memoriile sufletului sunt lucruri și e o temă despre care aș putea să îți vorbesc la nesfârșit", a spus Carmen Harra, într-un interviu pentru ciao.ro.
"Este extrem de apăsător și de dureros"
Întrebată dacă s-a simțit copleșită de acest har pe care îl are, aceasta a afirmat că i s-a întâmplat "de multe ori. În special când văd lucruri în lume care se pot întâmpla. Eu am avut percepția problemelor grave care vor să vină. Și asta mă copleșește când văd ceva care este dureros pentru umanitate. Pentru gândirea colectivă, ca de exemplu acest război care este extrem de periculos. Anii care vin, care aduc extrem de multe probleme pentru omenire, până în 2033!
Întotdeauna am anticipat lucrul ăsta. Această deschidere a minții, această intuiție, atunci când bate în viitor și vede niște lucruri mai puțin plăcute… Sigur că atunci când gândești cognitiv acest lucru este extrem de apăsător. Chiar și de dureros! Însă această abilitate mă împlinește că reușesc să fac ceva bine. Când ajut pe cineva, când prevenim ceva, când participăm în salvarea vieții cuiva, a găsi pe cineva… Deci sunt foarte mulți factori foarte pozitivi legat de abilitatea creierului de a ajută.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
