După creșterea impozitelor locale, premierul Bolojan s-a ales cu înjurăturile, iar primăriile cu banii. Asta ar vrea să transmită comunicatul emis, duminică, de guvern. Dar, un paragraf aruncă totul în aer.
Să ieși duminica, de parcă venise codul roșu, după ce ai tăcut o săptămână, e semn de criză. De comunicare, cel puțin. Probabil, abia acum și-a dat seama dl. Bolojan de amploarea tensiunilor generate în societate, după ce a anunțat o creștere de 80%, iar oamenii au constatat că, de fapt, s-au dublat ori chiar triplat dările.
Comunicatul, tehnic și lung, nu prea reușește să lămurească publicul. În plus, ridică noi întrebări, anunță noi dispute.
În esență, diferența de peste o sută de puncte procentuale între ce a anunțat în decembrie Executivul și ce se întâmplă în realitate e pusă pe seama consiliilor locale. Guvernul a crescut cu 70% baza de impozitare, spune comunicatul. Dar, fiindcă unele primării nu actualizaseră impozitul cu rata inflației de ani buni, întâi au adus la zi această sumă, după care au aplicat majorările. De aici, diferențele. De asemenea, primăriile puteau decide cu cât majorează impozitul, de la simplu la dublu. Adică, de la 0,08 la 0,2 % din valoarea imobilului sau a terenului.
Consiliul General al Municipiului București a stabilit pentru 2026 un impozit de 0,1% din valoarea proprietății: nici minimul de 0,08, dar nici maximum, dublu.
Însă, în multe cazuri, impozitul din acest an a crescut cu mai mult de 80 de procente, fiindcă OUG a eliminat reducerile (de 10-50%) aplicate în funcție de vechimea clădirii. De asemenea, a fost anulată și reducerea suplimentară pentru blocuri mai mari de 3 etaje și cu mai mult de 8 apartamente. Firesc, am putea spune, fiindcă demnitarii, locuiesc în vile, nu la bloc.
A fost necesară majorarea, zice guvernul, fiindcă ”valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice”. Păi, acum ține cont? Nu prea mai ține, întrucât baza de calcul este 2.677 lei/metru pătrat, indiferent de zonă, anul construcției etc. Te și întrebi de ce nu face schimb un ministru, care deține un apartament de trei camere în Dorobanți, cu un pensionar care are tot trei camere, în Ferentari?
Oricum am face calculele, însă, nu ies cifrele. Sau e o greșeală în comunicatul Guvernului, sau aritmetica nu funcționează în cazul impozitelor locale.
”Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% față de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, se aspune în comunicat.
Dacă impozitele au crescut cu minimum 70 de procente, de ce vor crește veniturile doar cu 30%?
Poate cetățenii se bucură, că primăria lor va avea mai mulți bani în 2026, pentru investiții etc. Printre rânduri, comunicatul guvernului le spune să nu-și facă speranțe prea mari. ”Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar”. Iei mai mult de la cetățeni, primești mai puțin de la guvern, cam așa s-ar traduce.
Ca să înțelegem, să luăm Capitala: sectoarele colectează mai mult, odată cu majorarea impozitelor pe case, terenuri și autoturisme. Primăria Generală nu încasează direct impozite, ci primește, de la buget, un procent din sumele încasate ca TVA și impozit pe profit de la bucureșteni. Aceeași cotă e dirijată către primăriile de sector, tot prin Legea Bugetului. Împărțirea banilor de la bugetul central e 50/50.
Dar, invocându-se referendumul, de pildă, și faptul că au crescut încasările directe ale primăriilor de sector, PMB ar putea primi prin Legea Bugetului din acest an 60% din cota defalcată, iar sectoarele 40 de procente. Un nou scandal în Coaliție, o nouă dispută între Ciucu-PNL-USR și primarii PSD...
Cât privește suferința persoanelor cu dizabilități, până acum scutite de impozit pe proprietate sau de taxa pentru parcarea de reședință, Bolojan nu are milă. ”Facilitățile care se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior”, spune comunicatul guvernului, emis dumincă.
Citește și: S-a rostogolit un fakenews despre impozite privindu-i pe cei mai năpăstuiți dintre români. Iată realitatea
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu
de Anca Murgoci