Nu au fost doar patru președinți, până anul trecut, au fost cinci, dar presa a făcut o greșeală care a rămas necorectată, în 1995.
Ani grei, ani de tranziție, când societatea învăța să meargă pe propriile picioare, fără control de sus, mai cădea, se ridica, se împleticea înapoi, făcea câțiva pași înainte.
Academicianul Iulian Mincu era ministrul Sănătății, atacat cu ferocitate de Opoziție pentru că ar fi fost medicul Tiranului (o aiureală, bineînțeles. Doar nu l-ar fi acceptat Ceaușescu, când a recunoscut, într-un final, că are nevoie de medic, decât pe cel mai valoros, din profesia sa). Cu o imagine puternic tamponată, în țară, era extrem de apreciat în străinătate. Elevi ai acad. Mincu, ajunși miniștri prin țările lor, l-au ajutat să încline balanța la alegerea directorului general OMS, în 1993, de exemplu. Nu mai amintesc titlurile și premiile primite de la universități de prestigiu.
Departe de a fi ”neocomunist”, cum îi reproșau adversarii, prof. Mincu se lupta să impună instituții moderne, occidentale. A pregătit sistemul de asigurări sociale de sănătate, pe modelul german, și a trecut cu unanimitate legea prin Senat, convingând, om cu om, conservatorii din PDSR, PRM și PSM. Doar jocul politic, mai degrabă personal, al lui Marțian Dan, în Biroul Camerei Deputaților, unde a așteptat LASS schimbarea guvernului, a făcut ca schimbarea de sistem să nu-i poarte numele.
În 1995, ministrul Mincu a reînființat Colegiul Medicilor și a numit un președinte interimar, până la organizarea alegerilor.
Redactorul care a transmis știrea a dat numele corect, dar în tipografie s-a făcut o greșeală. Așa că redacția a titrat articolul cu răutate gratuită: ”Ministrul Mincu și-a făcut Colegiu și s-a numit șef peste medici”. Nu e cumva ironic că majoritatea întrebărilor adresate de atunci Colegiului Medicilor de către jurnaliști sunt despre sancțiuni aplicate pentru erori medicale?
În realitate, primul președinte al Colegiului Medicilor, după 1989, a fost academicianul Ștefan Milcu, numit de acad. Iulian Mincu să reprezinte breasla până ce aceasta își alege noul președinte.
A câștigat prof. dr. Mircea Cinteză, i-au urmat prof. dr. Vasile Astărăstoae, dr. Gheorghe Borcean, prof. dr. Daniel Coriu, iar acum, când împlinește 30 de ani de la înființare, CMR este condus tot de un endocrinolog, prof. dr. Cătălina Poiană.
Vezi și: Gala Medic pentru România, 30 de ani de activitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News