Liderii Coaliției trebuie să decidă luni dacă vor fi organizate alegeri pentru funcția de primar general în București și pentru funcția de președinte al CJ Buzău, din care Lucian Romașcanu și-a dat demisia pe 1 iulie.

Procesul electoral trebuie să înceapă cu 45 de zile înainte de data alegerilor. Ca urmare, cel târziu miercuri, 8 octombrie, premierul Bolojan ar trebui să emită o Hotărâre de guvern pentru alegerile parțiale, astfel încât acestea să se desfășoare în 2025. Ținând cont că ultima duminică din noiembrie cade înainte de Ziua Națională, coaliția de guvernare va evita să plaseze data alegerilor într-o minivacanță, când o parte a electoratului pe care se bazează este plecată din București. Data de 7 decembrie are o încărcătură emoțională care ar favoriza un candidat suveranist, la un an de la anularea alegerilor prezidențiale, iar Sărbătorile de iarnă exclud alegeri în ultimele trei duminici din an. Deci, 23 noiembrie rămâne singura opțiune pentru ”parțiale”, în 2025.

Alegeri în 23 noiembrie, candidați proprii pentru partidele Coaliției

USR a cerut încă din iulie ca alegerile din București să fie organizate în toamna acestui an. Cătălin Drulă, candidatul progresiștilor, miza pe efectul de aspirație generat de victoria lui Nicușor Dan și pe susținerea liberalilor, debusolați după loviturile primite în 2024-2025. Reacția dură a PSD-ului, care a amenințat cu părăsirea Coaliției, i-a pus piedică cu ”ranga”. Președintele Dan nu a intrat în jocul lui Drulă, iar liberalii și-au dat seama că pot avea un candidat propriu, nu au de ce să sprijine candidatul unui partid concurent. Ca urmare, varianta de consens analizată de liderii Coaliției a fost: alegeri în 23 noiembrie, fiecare cu candidatul său pentru primăria generală.

PNL, doi candidați cu șanse. PSD, un candidat cu rezultate

În ultima săptămână, însă, a apărut un nou scenariu, s-au refăcut calculele electorale. PNL a constatat că are doi candidați cu șanse. Ciprian Ciucu, primarul de la 6, cu un profil care i-ar permite să ia voturi și din electoratul userist, pe de o parte, și Stelian Bujduveanu, primarul general interimar, cu un profil mai echilibrat, care i-ar da posibilitatea să ia voturi atât din dreapta, cât și din partea stângă a electoratului, pe măsură ce notorietatea sa crește, iar proiectele aflate în derulare la PMB se concretizează. De aceea, PNL ar prefera să aștepte primăvara electorală. Susținerea lui Bujduveanu, în locul lui Ciucu, i-ar aduce, în cazul victoriei, doi primari importanți. Plecarea lui Ciucu la Capitală nu înseamnă automat că PNL păstrează S6.
PSD are un candidat puternic, în persoana primarului extrem de performant de la sectorul 4, Daniel Băluță. Dar, în Capitală, alegătorii au votat deseori ideologic, nu pragmatic, au vizat obiective politice atunci când își dădeau votul pentru funcții administrative, deci nu există certitudinea victoriei, nu au de ce să grăbească momentul alegerilor. Dimpotrivă, în primăvară, odată trecut hopul economic, mult invocata stabilitate a Coaliției nu ar mai fi atât de necesară, deci forța de negociere crește.

Motiv pentru urgentarea votului în Capitală

Singurul imperativ pentru organizarea alegerilor în noiembrie ar fi cel economic. Legea electorală am văzut că nu contează (trebuiau organizate alegeri în 90 de zile de la plecarea lui Nicușor Dan). Calculele se fac și se desfac. Ce ar impune urgența unui nou exercițiu electoral? Temerea că nu vom fi trecut hopul până în primăvara anului 2026, că la anul va fi mai rău, iar actuala coaliției va deconta și în Capitală măsurile de criză luate la nivel național.

Amânarea votului ar fi deci un semnal de optimism, de încredere în revirimentul economic, sau măcar în stabilizarea situației. Dacă alegerile au loc la termen (hai să zicem la termen, dacă vor fi în anul în care au expirat cele 90 de zile legale), deci dacă avem alegeri parțiale pe 23 noiembrie, e semn că vine un an și mai greu.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News