• Elena Lasconi, politicianism sau MAD? Pentru cine a jucat Moscova

Autor: Val Vâlcu

Nu mă îndoiesc că politicianul Elena Lasconi, în pregătirea candidaturii sale la prezidențiale, a citit cartea, sau dacă nu a găsit timpul necesar, au studiat-o consilierii super-competenți pe care își baza viitoarea performanță la Cotroceni. Acești consilieri i-ar putea spune că, începând de la pagina 409, gen. Petraeus descrie ce se întâmplă acum în țara noastră.

Doctrina Gherasimov, lansată înainte de ocuparea Crimeii

În zona gri a acțiunilor sub acoperire, se desfășoară ostilități deschise, cum ar fi dezinformarea țintită, manipularea politică, atacurile economice.

Doctrina Gherasimov, lansată în 2013 de către șeful Statului Major al Armatei Ruse, subliniază că războiul politic, economic și informational funcționează în tandem cu forța militară. Mijloacele non-militare de atingere a unor scopuri strategice au crescut în importanță și uneori au devenit mai importante decât puterea armată, afirmă Gherasimov.

Gen. Petraeus mai arată și care este eficiența războiului online: un studiu realizat de Massachutes Institute of Tehnology a demonstrat că durează de șase ori mai mult pentru ca informațiile corecte să ajungă la utilizatorii de rețele sociale, față de știrile false, iar dezinformarea are cu 70% mai multe share-uri decât  informația originală.

Atacuri Perturbatoare Masive (Massive Attacks of  Disruption – M.A.D.)

Noua realitate strategică cu care se confruntă lumea de azi poate fi rezumată în trei cuvinte: Atacuri Perturbatoare Masive (Massive Attacks of  Disruption – M.A.D.), avertizează analiști militari citați de Harlan Ullman, într-o carte tradusă și în română, care ar trebui să facă parte din bibliografia obligatorie a unei studente la președinție.

Echilibrul din timpul Războiului Rece era bazat pe un acronim similar, MAD, dar cu o altă semnificație: Distrugerea Reciprocă Asigurată (Mutual Assured Dstruction). Teama superputerilor nucleare că s-ar fi anihilat reciproc, într-un conflict armat, a făcut cele două blocuri militare să se rețină de la folosirea forței, în relația directă.

Războiul modern pune pe primul plan acțiunile de tip hibrid, este un conflict asimetric, bazându-se pe fenomenele și tehnologiile disruptive care s-au amplificat odată cu evoluția tehnologiei, digitalizarea și inteligența artificiale, spune Ullman. Nu mai vorbim de megatone , ci de megadate.

Trei din șapte elemente perturbatoare, folosite în criza din România

Ullman identifică șapte elemente perturbatoare, care vor fi folosite de inamic într-un atac masiv, în momente cheie: guvernarea neperformantă, schimbarea climatică, domeniul cibernetic, rețelele de socializare, terorismul, creșterea datoriilor și evoluția dronelor.

Folosind noile tehnologii, diviziunile din societate vor fi amplificate, până la disoluția statului atacat, care colapsează din interior, fără să mai fie nevoie de un atac explicit din partea adversarului.

Rusia și China, societăți nedemocratice, sunt mai puțin expuse unor astfel de atacuri perturbatoare și mai degrabă interesate să le folosească împotriva statelor democratice, arată Ullman.

Cum poate răspunde statul român la un atac perturbator masiv, bazat pe trei dintre elementele amintite de Ullman: guvernarea neperformantă, atacul cibernetic și rețelele de socializare?

În primul rând, cum timpul este un factor esențial, căci informarea e difuzată mai lent decât dezinformarea, societatea trebuie să câștige timp. Amânarea alegerilor prezidențiale, grav viciate de campania ilegală derulată online, a arătat că instituțiile funcționează și pot răspunde la un M.A.D.

Lasconi atacă statul, USR vrea să îl guverneze 

Atacarea Curții Constituționale, în maniera pe care a făcut-o Elena Lasconi, poate fi pusă, sub tensiunea momentului, pe ambițiile personale sau pe lipsa de experiență politică. Insistența cu care se luptă să delegitimeze statul român, în continuare, nu îi mai acordă aceste scuze. Este pe linie cu Călin Georgescu, îndeplinește aceleași sarcini ca acesta, te face să îți pui întrebarea dacă nu cumva ea era beneficiara MAD?

Cui folosea păcălirea electoratului, silirea alegătorilor să voteze cu mâna la spate un candidat impopular, de teama unei construcții imagologice umflate artificial pe Tiktok? Cine beneficia de adâncirea faliilor din societate, de convulsiile sociale care ar fi urmat? Nici măcar partidului care a propus-o, și care acum se pregătește să guverneze ”statul care a călcat în picioare democrația”, fiindcă în criza care ar fi urmat și USR avea șanse să dispară cu totul.

Marele beneficiar al crizei politice din România este Rusia. Cei care întrețin criza sunt pioni folosiți în strategia M.A.D. Din câte se observă până acum, masivul atacul perturbator început cu Georgescu e continuat mai virulent de Lasconi, decât de Simion sau Șoșoacă.