Țoiu vs Szijjártó. Analiză pe discursul de la Adunarea Generală ONU

Autor: Val Vâlcu

După ce MAE a trimis redacțiilor înregistrarea video cu discursul ministrei Oana Țoiu la ONU, am urmărit și discursul dlui Péter Szijjártó, ministrul de Externe al Ungariei.

Dna Țoiu vorbește pe cât de repede poate citi, acoperă întreg spectrul de subiecte ONU, și nu numai, mitraliază cu acronime, are un discurs bun, zic eu, pentru diplomații care ar fi trebuit să se afle în sală, dacă nu s-ar fi dus la apă sau cafea, pe culoar.

Repet, dna Țoiu se prezintă bine, e în rol, mesajele pe care le transmite sunt corect politic, aliniate taberei din care facem parte. Căci, așa cum spune chiar dl. Szijjártó, lumea s-a divizat din nou în două blocuri, ca în timpul războiului rece. 

Cât a ținut discursul dlui Péter Szijjártó sala părea și mai goală. Posibil să fi ieșit unii dintre colegii săi europeni, care nu au la inimă regimul Viktor Orban. Dl. Szijjártó a vorbit rar, ca pentru Magyar Hirlap sau MTV (adică Magyar Televizio), susținătoarele Puterii de la Budapesta. Și-a rostit discursul pentru publicul de acasă, nu pentru diplomații de la ONU, a folosit fraze simple, directe, pe înțelesul audienței generale, căreia nu mai trebuie să-i traducă experții ce înseamnă acronimul COP30, sau ICJ.
Au fost și asemănări, nu doar diferențe: fiecare și-a urmărit interesul. 

Ungaria a ajuns în OECD în anii 90 ai secolului trecut, fără să îndeplinească vreun criteriu, pe considerente politice. Grupul de la Vishegrad (Cehia, Ungaria și Polonia) era premiantul Estului, o rupsese cu comunismul și trebuia ajutat/integrat. România, rămasă pe dinafară, atunci, trebuie să dea examen după examen, acum, ca să ia admiterea, probabil în 2026. De aceea, spun că e corect discursul de tocilăriță a clasei, pe care l-a recitat dna Țoiu. Ungaria își permite să fie elevul rebel, România, nu.

De altfel, Péter Szijjártó a anunțat la ONU strategia Ungariei. Țara e la mijloc, între cele două blocuri nou formate, și vrea să profite de de urma situației, devenind un ”meeting point” între economiile Estului și Vestului, a spus el. Ca exemple de cooperare Est-Vest, Szijjártó prezintă domeniul electro-mobilității, unde Germania cooperează cu China (marea fabrică de baterii chinezească/industria auto germană) și al energiei nucleare, unde Franța, Rusia și Germania dezvoltă un proiect comun pe teritoriul Ungariei.

În rest, fiecare cu ale lui. Péter Szijjártó rezumă politica maghiară în șase cuvinte: ”no war, no migration, no gender”, dna Țoiu vorbește șase minute despre încălzirea globală.

Ceea ce nu e o greșeală în sine. La câte se vorbesc la ONU, cine să le mai ia seama?

Totuși, e ca și cum o persoană, ca să fim corecți politic,  nu spun fără păr, ci ”hair disadvantaged”,  și-ar pune mâna în cap.

”Pe măsură ce ne apropiem de COP30 trebuie să adresăm problemele create mediului de poluare și reducerea biodiversității, zice dna Țoiu. Suntem deciși (noi, românii, sau noi, cei de la ONU...nu am înțeles bine) să atingem neutralitatea climatică până la mijlocul secolului și facem eforturi să limităm încălzirea globală, păstrând ținta de 1,5 grade Celsius. Unii consideră scump  acest efort, dar ar costa prea mult să nu îl facem acum. Trebuie să accelerăm tranziția energetică justă și reducerea emisiilor în timp ce asigurăm securitatea energetică. România deja face asta. Rămânem ferm hotărâți pentru dezvoltarea sustenabilă globală, tranziția verde și digitalizare”. Pam-pam!

Doar că ministrul Energiei tocmai ce a anunțat că fără centralele pe cărbune ajungem în black-out și ar mai fi nevoie de vreo cinci ani ca să efectuăm tranziția verde. Bogdan Ivan se roagă de Bruxelles pentru energie neagră, Oana Țoiu asigură ONU că România accelerează tranziția verde.

Iar dacă la securitatea energetică mai e de lucrat, la digitalizare tragem tare să pierdem miliardele din PNRR.

Cât despre justețea facturilor la curent, râd toți speculatorii din energie când aud că ”România deja a făcut asta!”.