Toader, OUG 7/2019. Ministrul Justiției, decizii-cheie

"Am apreciat dialogul deschis pe bază de argumente. De la inceput am făcut distincţiile necesare între oportunitatea legiferării care este de domeniul legiuitorului şi legalitatea, constituţionalitatea legifererii cu referire la separaţia puterilor în stat şi separaţia carierelor din Puterea Judecătorească, între cariera judecătorilor şi procurorilor. Principalele soluţii asupra cărora am convenit se referă la instituirea unui mecanism de dialog. Vom încheia un memorandum astfel încât fiecare poroiect de act normativ propus de Guvern să fie transmis la CSM cu cel puţin cicni zile înainte pentru a fi analizat, dezbătut şi avizat.

În al doilea rând, există în sistem o problemă a specialiștilor în informatică. Pentru unii s-a redus nivelul de salarizare, astfel încât sunt diferenţe salariale semnificative între specialiștii IT. Vom ridica nivelul de salarizare, vor recupera ce au pierdut, dar vom uniformiza nivelul de salarizare în sistem pentru IT-iști pentru că nu e firesc să aibă salarii diferite faţă de unitatea cu profil juridic la care îşi desfăşoară activitatea", a declarat Tudorel Toader.

Vezi și: Elena Udrea, decizie despre întoarcerea în țară. Anunțul făcut de avocat

"Procuror ierarhic superior"

"S-a evocat neclaritatea ordonanţei. Nu se înțelege bine ce înseamnă "procuror ierarhic superior" de la secţia specială. Am considerat că nu are un fundament pentru că norma este una de procedură penală, care se aplică pe viitor, care intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitor. Codul de procedură penală dezleagă problema, se aplică doar pe viitor și apare o problemă de competență. Cine este competent să soluționeze plângerea impotriva solutiei data de procurorul operativ. Cel pe care legea îl abilita la momentul respectiv (...)  Şi mai este o problemă. Dacă avem procuror-şef la DNA, procuror-şef la DIICOT şi soluţiile pe care le infirm[, le confirmă procurorul şef... Cine nu este mulţumit de felul în care soluţionează are calea adresării instanţei de judecată. Actele de netrimitere în judecată nu rămân defintive la procuror, trebuie verificate de instanţa de judecată", a spus Tudorel Toader.

Vezi și: Absolvenţi clasa a VIII-a, număr în scădere: "O problemă delicată!"

"Nu îți trebuie vechime"

"S-a pus problema: care este vechimea pentru ca un procuror să devină procuror general, că norma nu prevede vechimea? În opinia mea, nici nu trebuia să prevadă în mod explicit, pentru că avem o normă generală de 10 ani pentru a putea fi procuror la Parchetul General. Dacă ai condiții de a deveni procuror la cea mai înaltă unitatea a Ministerului Public, ulterior, pentru a deveni procuror general nu îți trebuie vechime (...) Condiția de bază nu e vechimea, ci celelalte argumente care se iau în considerare în procedura de selecție. Vechimea e cea pentru funcția de procuror de rang înalt.

Cea mai dezbătută problemă se referă la articolul 54 din OUG, cea care dă voie unui judecător să devină procuror-șef, dintre cei pe care îi numește președintele la propunerea ministrului Justiției. Erau două teme care au fost puse în dezbaterea publică, exprimate de procurori, în principal, și de judecători, în secundar. De ce ordonanța dădea posibilitatea unui judecător să devină procuror de rang înalt? Pentru că în istoria legilor din România am avut acest precedent. Legile Justiției permit unui judecător să treacă procuror și invers, în prima parte a carierei, după care se specializează și merg mai departe, evoluând din treaptă în treaptă", a adăugat ministrul Justiției.

Vezi și: Președinte CSM, revocare. Motivul invocat de magistrați

"Avem o normă care permite asta"

"Ați văzut că am dat dat drumul la procedura de selecție a procurorului european din partea României, că vor exista atâția procurori europeni, câte state participante sunt la forma de cooperare consolidată, la Parchetul European. Acolo, procurorul european poate fi atât un procuror, cât și un judecător. Avem o normă la nivel european care permite asta. Am convenit cu doamna premier să abrogăm articolul 54.  Asta înseamnă că se revine la reglementarea anterioară, că procurorii de rang înalt pot fi doar procurorii care îndeplinesc condițiile legii, procedura cu interviu de selecție și propunerea de la ministrul Justiției, și să-i numească președintele prin decret prezidențial.

Abrogând articolul 54 în integralitatea lui, se abrogă implicit şi prevederea care mută competenţa de la Secţia de procurori la plenul CSM-ului. Prin urmare, procurorii aceia care vor dori să devină de rang înalt vor fi evaluaţi de ministerul Justiţiei, prin procedură transparentă, vor primi avizul de la CSM, de la Secţia pentru procurori, pozitiv sau negativ, după care ministrul va propune preşedintelui Republicii să-i numească procurori de rang înaltÎnseamnă că se revine la regulile anterioare", a mai spus Tudorel Toader.

Vezi și: ZODIA care cunoaște succesul. Astrolog DCNews: Veți avea protecție

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News