"Am căzut astăzi de acord să construim ceea ce eu aș numi un vârf de lance (spearhead, în engl.), o forță de reacție capabilă să facă dislocări rapide. Va include câteva mii de trupe terestre gata să fie dislocate în câteva zile, cu susținere navală, aeriană și specială. Pentru a facilita reîntărirea (forței), vom stabili o prezență de control și comandă în Estul teritoriul aliat", a declarat șeful NATO într-o conferință de presă.
Cameron: Construim o forță de reacție rapidă cu comandamentul central în Polonia
Noua forță presupune echipament de pre-poziționare, provizii, îmbunătățirea procesului de împărtășire de informații (intelligence), a planurilor de apărare și organizarea constantă a unor exerciții militare.
Premierul David Cameron a dezvăluit anterior că centrul de comandă și control va fi în Polonia și va dispune de 4.000 de soldați, dintre care 1.000 sunt britanici. România și țările baltice sunt potențiale gazde ale celorlalte patru centre de control.
"Toate detaliile militare cu privire la noua forță vor fi stabilite după summit, dar lucrările au început deja. Implementarea va începe imediat. Rămâne de văzut unde exact vor fi găzduite facilitățile, dar, până acum, am notat indicații de la Țările Baltice, Polonia, România că sunt dispuse să găzduiască astfel de facilități", a declarat Anders Fogh Rasmussen.
Danezul, care înși încheie mandatul în câteva săptămâni, a adăugat că aliații au adoptat un pachet de 16 priorități, insistând asupra celei referitoare la îmbunătățirea securității cibernetice.
NATO, noi măsuri pentru susținerea Republicii Moldova
"Am decis să lansăm o inițiativă de apărare pentru a ne întări angajamentele față de partenerii noștri și să ajutăm alianța să proiecteze stabilitate fără să disloce un număr mare de trupe de luptă. Această inițiativă se sprijină pe expertiza noastră solidă cu privire la sprijinirea, consilierea și asistarea națiunilor cu reforme de securitate și apărare. În urma cererilor acestora, am convenit să extindem această inițiativă la Georgia, Moldova, Iordania și reafirmăm disponibilitatea noastră de a furniza capacități de apărare Libiei, când condițiile o permit. Suntem pregătiți să sprijinim Irakul, dacă Irakul va face o astfel de cerere", a declarat danezul.
Rasmussen: Ușa NATO e deschisă
Una dintre cele mai puternice surse de fricțiuni între NATO și Rusia este cea privind extinderea alianței nord-atlantice. Rasmussen a avut vineri un mesaj clar pentru Rusia: nicio terță țară nu are drept de veto asupra deciziei unui stat de a intra în NATO.
"În fine, există un grup de state care are o relație specială cu NATO, țări care pot aspira să adere la NATO când vor îndeplini criteriile. Politica ușilor deschise a fost un succes istoric pentru NATO, ne-a permis să ne îndreptăm către o Europă pașnică și liberă. Ușile NATO rămân deschise. Fiecare stat va fi evaluat în funcție de meritele sale și nicio terță țară nu va avea drept de veto asupra extinderii NATO. Fiecare aspirant are de muncit în zone diferite și le vom oferi sprijinul de care au nevoie. Astăzi, am convenit asupra unui pachet substanțial de măsuri pentru Georgia, care va ajuta Georgia să avanseze în pregătirile sale pentru aderarea la NATO. Am hotărât să deschidem discuții intense și focalizate pe candidatura Muntenegrului. Vom evalua cel târziu în 2016 dacă să invităm Muntenegru să se alăture alianței", a declarat secretarul general al Alianței.
Poza zilei la NATO: Unde se uita președinte?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
