SUA și Iranul reiau discuțiile nucleare: Trump anunță negocieri directe, dar Teheranul insistă că vor rămâne indirecte prin Oman

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au intrat într-o nouă etapă după ce fostul președinte american Donald Trump a declarat că cele două state sunt pe cale să înceapă un dialog direct asupra chestiunii nucleare. Însă imediat după această afirmație, oficialii iranieni au subliniat că întâlnirile planificate vor avea loc prin intermediari, nu față în față, și se vor desfășura pe teritoriul Omanului.

Trump a lansat acest anunț într-un moment simbolic – în Biroul Oval, în prezența premierului israelian Benjamin Netanyahu. El a susținut că dialogul a fost deja demarat și că o întâlnire crucială urmează să aibă loc sâmbătă, deși nu a oferit detalii concrete despre locație sau participanți. În același timp, Trump a avertizat dur: dacă discuțiile eșuează, Iranul va avea de suferit consecințe serioase.

„Avem deja discuții directe. Urmează o întâlnire importantă și vom vedea în ce direcție mergem”, a spus Trump, adăugând că o înțelegere ar fi, în opinia sa, de preferat pentru toți actorii implicați.

De cealaltă parte, Iranul menține o poziție rezervată. Ministrul de externe Abbas Araqchi a confirmat pe platforma X că negocierile vor avea loc în Oman, însă a ținut să precizeze că acestea vor fi indirecte. El a descris situația drept „o oportunitate, dar și un test”, punctând că mingea se află acum în terenul americanilor.

Presa de stat iraniană a oferit marți informații suplimentare: întâlnirile vor fi mediate de ministrul de externe din Oman, Badr al-Busaidi, și îi vor avea ca participanți principali pe Abbas Araqchi și Steve Witkoff, emisarul desemnat de Trump. Aceasta ar marca o nouă tentativă de dialog între cele două tabere, după eșecurile înregistrate în timpul administrației Biden, când discuțiile au rămas la stadiul de contact indirect și nu au produs rezultate notabile.

Ultima rundă de negocieri directe cunoscute între SUA și Iran datează din vremea lui Barack Obama, care a fost arhitectul acordului nuclear din 2015. Acel acord – menit să limiteze capacitatea Iranului de a dezvolta armament nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale – a fost abandonat de Trump în 2018, când a decis reimpunerea sancțiunilor economice asupra Teheranului.

Retorica militară a lui Trump a contribuit în mod evident la escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu, deja afectat de conflictele din Gaza, Liban și Yemen, dar și de loviturile reciproce dintre Israel și Iran. Cu toate acestea, președintele american insistă că preferă o soluție diplomatică și a declarat public că i-a transmis o scrisoare ayatollahului Ali Khamenei, cerând reluarea negocierilor.

Iranul, însă, rămâne sceptic. Liderii de la Teheran au declarat de mai multe ori că nu vor intra la masa discuțiilor sub presiune. Khamenei însuși spunea, în februarie, că o astfel de abordare nu este "nici inteligentă, nici onorabilă".

Iranul preferă negocieri indirecte

Cu puțin timp înainte ca Trump să vorbească despre „discuții directe”, un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, reafirma că Iranul așteaptă un răspuns la propunerea sa privind un dialog indirect, o variantă pe care o consideră echilibrată și responsabilă.

Un oficial iranian de rang înalt a explicat, sub protecția anonimatului, că Teheranul nu va accepta o întâlnire directă, confirmând că dialogul planificat va fi intermediat de Oman. De altfel, Omanul are o istorie de relații diplomatice stabile atât cu SUA, cât și cu Iranul, jucând adesea rolul de canal tăcut între cele două puteri.

În același timp, agenția iraniană Nournews – apropiată de cercurile de securitate ale regimului – a sugerat că Trump ar folosi aceste declarații ca o tactică psihologică menită să influențeze opinia publică, atât internă cât și internațională.

O altă sursă din cadrul guvernului iranian a avertizat că timpul este scurt pentru a ajunge la un acord. Potrivit acesteia, o fereastră de două luni este realistă, după care riscul unei intervenții militare din partea Israelului ar putea crește semnificativ.

Premierul Netanyahu, prezent la întâlnirea din Biroul Oval, nu s-a arătat entuziasmat de ideea unor negocieri. Totuși, a recunoscut că, dacă diplomația poate opri dezvoltarea armelor nucleare de către Iran, așa cum s-a reușit în cazul Libiei, atunci aceasta ar fi o opțiune de luat în calcul.

Între timp, nivelul de îmbogățire a uraniului în Iran a depășit semnificativ limitele stabilite de acordul din 2015, alimentând suspiciunile comunității internaționale că regimul iranian ar putea lucra în secret la dezvoltarea unei arme nucleare – suspiciuni negate însă de Teheran, care susține că întregul program este de natură civilă.

Consiliul Național de Securitate al SUA nu a emis până în acest moment un comunicat oficial referitor la negocierile anunțate.

Această evoluție are loc într-un moment sensibil pentru Iran și pentru alianțele sale regionale, cunoscute sub numele de „Axa Rezistenței”. Războiul declanșat de atacul Hamas asupra Israelului în octombrie 2023 a destabilizat grav această rețea de influență.

Hamas și Hezbollah au fost intens bombardați, rebelii Houthi au fost ținta raidurilor aeriene ale SUA, iar apărarea aeriană a Iranului a fost serios afectată. Totodată, prăbușirea regimului Assad în Siria – aliat esențial al Teheranului – a complica și mai mult ecuația geopolitică pentru Republica Islamică, conform Reuters.

CITEȘTE ȘI: Milițiile susținute de Iran în Irak sunt gata să se dezarmeze. "Evitarea furiei lui Trump este considerată necesară"

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News