Mai multe grupări șiite sprijinite de Iran din Irak iau în calcul, pentru prima dată, renunțarea la arme, în contextul unor presiuni crescânde din partea Statelor Unite. Temându-se de posibile atacuri aeriene ordonate de administrația Trump, liderii acestor miliții poartă negocieri avansate cu guvernul de la Bagdad pentru a evita o escaladare militară de amploare în regiune.
Într-un moment delicat pe scena geopolitică a Orientului Mijlociu, mai multe grupuri armate șiite din Irak, cu susținere directă din partea Iranului, se arată dispuse să depună armele – o decizie fără precedent care ar putea schimba echilibrul de forțe în regiune. Potrivit unor surse de rang înalt din cadrul guvernului irakian și din interiorul milițiilor, această posibilă retragere vine ca răspuns la presiunile intense ale Statelor Unite.
Administrația Trump, prin canale diplomatice discrete, a transmis de la începutul mandatului său mesaje clare către Bagdad: dacă autoritățile irakiene nu vor acționa ferm împotriva acestor facțiuni, Washingtonul nu va ezita să intervină militar. Amenințarea cu lovituri aeriene a determinat o reevaluare profundă în rândul liderilor grupărilor armate, în special în contextul escaladării tensiunilor cu Israelul și al fragilizării alianțelor regionale ale Iranului.
Izzat al-Shahbndar, politician proeminent din tabăra șiită, apropiat de cercurile puterii de la Bagdad, a declarat că negocierile dintre prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani și liderii acestor grupări au avansat semnificativ. Potrivit acestuia, milițiile sunt gata să răspundă solicitărilor venite din partea Washingtonului, conștiente fiind că o confruntare cu SUA le-ar putea aduce pierderi majore.
Șase comandanți aparținând unor formațiuni cheie – Kataib Hezbollah, Nujabaa, Kataib Sayyed al-Shuhada și Ansarullah al-Awfiyaa – au confirmat sub protecția anonimatului că au început să ia în considerare opțiunea dezarmării. Unul dintre acești lideri, membru de top al Kataib Hezbollah, a afirmat că Donald Trump este perceput drept dispus să escaladeze rapid orice conflict, iar milițiile nu vor să riște o confruntare directă cu armata americană. "Evitarea furiei lui Trump este considerată necesară", potrivit sursei
Poate cel mai semnificativ element este aprobarea tacită a acestei schimbări de atitudine de către Gardienii Revoluției Islamice din Iran (IRGC), care i-au încurajat pe comandanți să acționeze în funcție de interesele lor operaționale locale, fără a forța o ciocnire frontală cu Israelul sau cu SUA.
Toate aceste grupări sunt integrate într-o rețea cunoscută sub numele de „Rezistența Islamică din Irak” – o coaliție formată din circa zece miliții șiite, estimată la aproximativ 50.000 de combatanți. Dotarea lor este semnificativă, incluzând rachete cu rază lungă și sisteme antiaeriene, iar în ultimele 18 luni au revendicat zeci de atacuri asupra țintelor israeliene și americane, în special după declanșarea conflictului din Gaza.
Premierul Sudani, prin vocea consilierului său pe afaceri externe, Farhad Alaaeldin, a reafirmat că guvernul vizează aducerea tuturor armelor aflate în mâinile facțiunilor paramilitare sub controlul statului, prin dialog și mediere. Surse din serviciile de securitate irakiene confirmă că Sudani cere explicit ca toate organizațiile fidele IRGC sau Forței Quds să renunțe la statutul lor paralel și să fie supuse autorității naționale.
Ca semn al acestei tranziții, unele miliții au început deja să-și evacueze sediile din orașe precum Mosul și Anbar, temându-se că ar putea deveni ținte ale aviației americane. Liderii acestor grupuri și-au schimbat strategiile de securitate: își schimbă frecvent telefoanele, vehiculele și ascunzătorile.
Departamentul de Stat american a reiterat că sprijină eforturile Irakului de a controla milițiile armate de pe teritoriul său. Un oficial american, care a dorit să rămână anonim, a avertizat totuși că în trecut au existat și alte perioade în care atacurile au încetat temporar, dar că nu s-a produs niciodată o dezarmare autentică.
Nici IRGC, nici ministerele de externe din Iran și Israel nu au comentat aceste evoluții.
Situația din Irak vine într-un moment sensibil pentru strategia regională a Teheranului. Rețeaua sa de grupări aliate – „Axa Rezistenței” – este pusă la grea încercare de urmările atacului Hamas din 7 octombrie 2023. De atunci, Israelul a lansat o ofensivă dură împotriva Hamas și Hezbollah, SUA au atacat poziții ale rebelilor Houthi din Yemen, iar regimul sirian, alt aliat-cheie al Iranului, și-a pierdut și mai mult din influență.
Bagdadul încearcă să-și păstreze poziția de echilibru între cele două puteri rivale – Iran și Statele Unite – însă presiunile se intensifică. Milițiile și-au consolidat puterea în haosul post-invaziei americane din 2003 și, în prezent, rivalizează cu forțele armate regulate ale Irakului ca influență și capacitate de luptă.
Pe 16 martie, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, l-a contactat personal pe premierul irakian pentru a cere oprirea oricăror atacuri din partea facțiunilor pro-iraniene asupra Israelului sau bazelor americane, ca reacție la raidurile aeriene asupra Houthi.
De la izbucnirea conflictului din Gaza, aceste miliții au lansat multiple atacuri asupra Israelului în sprijinul Hamas. Într-un incident grav din anul precedent, trei soldați americani au fost uciși într-un atac cu dronă în Iordania, atribuit acestor grupuri.
Fostul consilier politic al lui Sudani, Ibrahim al-Sumaidaie, a atras atenția că deși SUA cer de ani de zile demontarea rețelelor militare șiite din Irak, de această dată amenințarea pare mai serioasă ca niciodată. „Dacă nu cedăm voluntar, e posibil să fim forțați din exterior – cu tot ce înseamnă asta”, a avertizat el, potrivit Reuters.
Donald Trump pune presiune pe Iran şi ameninţă cu bombardamente
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu