Somnul insuficient și dependența sunt două condiții care, la prima vedere, par să afecteze viețile oamenilor în moduri separate. Însă, cercetările recente sugerează că cele două sunt strâns legate și că înțelegerea acestei conexiuni ar putea deschide noi căi pentru tratamentele destinate tulburărilor cauzate de consumul de opioide.
Aproape un sfert dintre adulții americani se confruntă cu probleme de somn legate de afecțiuni psihiatrice, iar cercetările de specialitate încep să arate că somnul de proastă calitate poate agrava aceste condiții, inclusiv dependența de droguri, conform Reuters.
Ritmul circadian al organismului, cunoscut și sub denumirea de „ceasul intern”, reglează multe dintre funcțiile fiziologice ale corpului, inclusiv somnul și starea de veghe. Cercetătorii din domeniul neuroștiinței sunt acum în proces de înțelegere a modului în care dezechilibrele în acest ceas intern pot contribui la dependența de opioide și, mai important, cum această înțelegere ar putea conduce la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente pentru dependența de opioide.
Dependența de opioide este o problemă de sănătate publică majoră, iar tulburările de somn sunt frecvent întâlnite în rândul celor care se confruntă cu această afecțiune. De la consumul activ al drogurilor până la procesul de sevraj, persoanele care suferă de dependență de opioide se confruntă cu întreruperea ritmurilor circadiene, ceea ce duce la probleme de somn și la un risc crescut de recidivă. Studiile au demonstrat că somnul insuficient este asociat cu un risc de recidivă de 2,5 ori mai mare în cazul celor aflați în tratament pentru dependența de opioide.
Un aspect cheie al cercetărilor recente este analiza moleculară a modului în care opioidele afectează ritmicitatea genică, un proces fundamental pentru funcționarea corectă a ritmurilor circadiene. Prin secvențierea genetică și experimentarea pe șoareci, cercetătorii au observat modificări semnificative în expresia genică din regiunile creierului asociate cu dependența, cum ar fi nucleul accumbens și cortexul prefrontal dorsolateral. Aceste modificări au fost legate de disfuncții ale somnului și de o capacitate redusă de a regla comportamentele de căutare a drogurilor.
Unul dintre progresele majore în acest domeniu a fost descoperirea unei gene, NPAS2, care joacă un rol esențial în menținerea ritmicității circadiene. Studiile au arătat că această genă este mult mai activă în nucleul accumbens, o zonă crucială în dezvoltarea dependenței, și că disfuncțiile legate de NPAS2 pot crește comportamentele de căutare a substanțelor adictive, cum ar fi fentanilul. În plus, cercetătorii au observat că blocarea activității NPAS2 în șoareci a dus la o exacerbare a simptomelor de dependență și a perturbărilor somnului.
Aceste descoperiri sugerează că intervențiile care vizează ritmicitatea circadiană și funcția NPAS2 ar putea oferi noi soluții terapeutice pentru tratamentul dependenței de opioide. Astfel, o bună calitate a somnului ar putea reduce nu doar riscul de recidivă, ci și gravitatea dependenței, oferind un nou unghi în abordarea acestei crize de sănătate publică.
Pe măsură ce cercetările în acest domeniu continuă, se deschid noi perspective pentru tratamente mai eficiente pentru persoanele dependente de opioide. Înțelegerea profundă a modului în care somnul influențează comportamentele de dependență și identificarea mecanismelor moleculare care stau la baza acestora ar putea transforma modul în care sunt tratate tulburările cauzate de consumul de opioide.
Cât despre somnul de calitate, acesta ar putea deveni nu doar o componentă esențială pentru sănătatea generală, ci și un factor-cheie în prevenirea și tratamentul dependenței de opioide, reducând astfel numărul de supradoze și victimele asociate acestei crize.
Astfel, înțelegerea legăturii dintre somnul insuficient și dependența de opioide poate aduce soluții inovatoare, oferind o speranță reală în lupta cu această afecțiune devastatoare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci
de Roxana Neagu