Deși produsele fără zahăr sunt promovate ca alternative mai sănătoase, ele nu sunt întotdeauna lipsite de riscuri. Aspartamul, unul dintre cei mai folosiți îndulcitori artificiali, ridică semne de întrebare privind siguranța sa, în ciuda aprobărilor internaționale.
Zahărul, omniprezent în alimentația modernă, este responsabil pentru o gamă largă de probleme de sănătate, de la obezitate și diabet de tip 2 până la boli cardiovasculare. Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea consumului de zahăr adăugat la mai puțin de 10% din aportul caloric zilnic. În acest context, mulți consumatori au trecut la produse etichetate „fără zahăr”, în căutarea unei alimentații mai sănătoase.
Însă, ceea ce lipsește în calorii poate veni cu alte compromisuri.
Descoperit în 1965, aspartamul este un îndulcitor artificial de 180-200 de ori mai dulce decât zahărul, utilizat astăzi în mii de produse alimentare, băuturi răcoritoare și chiar medicamente, conform Reuters. A fost aprobat de FDA încă din 1981 și este promovat ca o soluție pentru reducerea greutății și controlul diabetului.
Totuși, în ciuda deceniilor de utilizare, aspartamul a rămas în centrul dezbaterilor științifice privind siguranța sa pe termen lung.
Aspartamul oferă un gust dulce cu un aport caloric aproape nul și nu determină creșteri bruște ale glicemiei – ceea ce îl face o alegere frecventă pentru persoanele cu diabet. Mai mult, prin eliminarea caloriilor asociate zahărului, îndulcitorii precum aspartamul pot ajuta, teoretic, la scăderea în greutate.
Însă studiile recente sugerează că realitatea este mai complicată. Unele cercetări arată o legătură între consumul regulat de îndulcitori artificiali și sindromul metabolic, o afecțiune asociată cu diabetul și bolile cardiovasculare.
De-a lungul anilor, aspartamul a fost asociat cu simptome precum dureri de cap, anxietate, tulburări de somn și schimbări de dispoziție. Pentru persoanele cu fenilcetonurie (PKU), o tulburare genetică rară, aspartamul este periculos și trebuie evitat complet.
În 2023, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), parte a OMS, a clasificat aspartamul drept „posibil cancerigen pentru oameni”. Deși această clasificare nu a dus la interzicerea îndulcitorului, ea a intensificat controversele privind siguranța consumului său regulat.
Cercetările recente sugerează că aspartamul ar putea afecta negativ placenta, ceea ce ridică îngrijorări serioase pentru femeile însărcinate. Totodată, unele voci din comunitatea medicală avertizează că expunerea copiilor la îndulcitori artificiali ar putea influența preferințele alimentare viitoare și metabolismul în dezvoltare.
Un efect paradoxal al îndulcitorilor artificiali este că pot păcăli creierul, menținând sau chiar amplificând dorința de a consuma alimente dulci. Această reacție ar putea duce la supraalimentare și creștere în greutate – exact opusul scopului pentru care sunt consumați.
Totodată, dovezile recente indică faptul că îndulcitorii precum aspartamul pot afecta microbiomul intestinal – comunitatea de bacterii benefice esențială pentru digestie, imunitate și sănătatea generală.
În ciuda controverselor, majoritatea autorităților de reglementare, inclusiv FDA și EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară), mențin aprobarea aspartamului în limitele de consum considerate sigure.
Totuși, Organizația Mondială a Sănătății a emis în 2023 o recomandare clară: îndulcitorii non-nutritivi nu ar trebui utilizați pentru controlul greutății, deoarece beneficiile pe termen lung sunt incerte, iar riscurile nu pot fi complet excluse.
Aspartamul nu este „răul suprem”, dar nici soluția magică pentru un stil de viață sănătos. Deși poate oferi beneficii punctuale – mai ales în gestionarea diabetului – consumul său regulat ridică semne de întrebare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News