Industria băuturilor spirtoase propune o nouă formulă de calcul a accizei pentru alcool, care ar reduce inechitățile dintre produse și ar crește veniturile statului, potrivit unui comunicat emis de asociația Spirits România.
Producătorii și importatorii de băuturi spirtoase din România au înaintat autorităților o propunere de reformă substanțială a modului de calcul al accizei pentru produsele care conțin alcool. Potrivit Asociației Spirits România, noul model ar putea genera venituri suplimentare de 3,6 miliarde de lei până în anul 2030, contribuind în același timp la o mai bună echitate fiscală între diferitele categorii de băuturi.
„Propunerea noastră contribuie la creşterea constantă a veniturilor bugetare, concomitent cu sprijinirea obiectivelor de sănătate publică şi convergenţă fiscală. Am solicitat autorităţilor o dezbatere cât mai urgentă a acestei propuneri, în interesul consumatorilor şi al economiei româneşti”, a declarat Florin Rădulescu, preşedintele Spirits România.
Reforma urmărește corelarea nivelului accizelor cu conținutul efectiv de alcool pur, precum și introducerea unui mecanism predictibil de ajustare a acestora, bazat pe evoluția indicelui mediu al prețurilor de consum.
Un studiu realizat de compania Roland Berger arată că, în prezent, consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o băutură spirtoasă decât pentru o unitate echivalentă de bere și de până la 64 de ori mai mult decât pentru vin.
Reprezentanții Spirits România susțin că actuala politică fiscală a dus la rezultate contrare celor scontate. Creșterea cu peste 14% a accizei pentru băuturile spirtoase în 2025 a determinat o scădere a încasărilor bugetare cu aproape 54 de milioane de lei în primele nouă luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2024.
„Majorările repetate au împins tot mai mulți consumatori spre produse mai ieftine din piața ilicită, nefiscalizată”, se arată în comunicatul asociației.
Guvernul a stabilit prin HG 141/2025 o nouă creștere de 10% a accizei pentru băuturile spirtoase, începând cu 1 ianuarie 2026. Spirits România avertizează însă că menținerea acestui calendar va alimenta piața neagră și va submina industria legală.
Asociația propune, în schimb, o armonizare treptată a accizelor pentru toate categoriile de băuturi alcoolice, bazată pe conținutul real de alcool. Aplicarea acestei măsuri ar permite alinierea graduală la mediile europene, fără a afecta disproporționat producătorii locali.
Potrivit studiului Roland Berger, industria băuturilor spirtoase contribuie anual cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producția industrială a unor județe întregi.
Sectorul susține aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 directe, în producție și vânzări, și 9.800 indirecte, în domenii conexe precum agricultură, logistică și marketing. Restul de 4.400 sunt locuri de muncă induse, în alte ramuri economice. Aproape o treime dintre acestea se regăsesc în agricultură, subliniind legătura puternică a industriei cu producătorii locali de materii prime.
Modelul de reformă avansat de Spirits România se bazează pe un calendar etapizat de armonizare a accizelor pe o perioadă de trei ani, urmat de aplicarea simultană a modificărilor pentru toate categoriile de băuturi, începând cu anul 2029.
De asemenea, se propune indexarea nivelului accizei o dată la trei ani, în funcție de indicele prețurilor de consum, pentru a elimina volatilitatea actualelor ajustări anuale.
Pe lângă aspectele fiscale, producătorii de băuturi spirtoase afirmă că susțin activ campaniile de promovare a consumului moderat și responsabil. „Industria este pregătită să colaboreze în continuare cu autoritățile pentru extinderea acestor inițiative la nivel național”, arată reprezentanții Spirits România.
Asociația, care reunește principalii producători și importatori din domeniu, exportă băuturi spirtoase de calitate în peste 30 de țări din Europa, Asia și America, consolidând poziția României pe piața internațională a producției de alcool.
Prin reforma propusă, industria băuturilor spirtoase își propune să ofere un cadru fiscal echitabil, să reducă piața neagră și să crească veniturile bugetare, estimând o contribuție suplimentară de 3,6 miliarde de lei până în 2030, o schimbare care, potrivit reprezentanților sectorului, ar putea transforma una dintre cele mai taxate industrii din România într-un motor de creștere și predictibilitate economică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News