Pe de o parte Erdogan a reușit să organizeze o întâlnire cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, miercuri, 8 iunie, la Ankara, pentru a discuta despre posibila deschidere a coridoarelor umanitare organizate și controlate de marina turcă, pe de altă parte, el ține sub șah-mat NATO.
De săptămâni întregi, Erdogan a împiedicat intrarea Suediei și Finlandei în Alianța Atlantică, din cauza presupusului sprijin al țărilor scandinave pentru grupurile separatiste kurde pe care Ankara le consideră teroriste, potrivit Europa Today.
Solicitările Ankarei sunt clare
Liderul turc, într-un articol scris în exclusivitate pentru The Economist, a avertizat cele două țări scandinave și aliații lor să pună capăt standardelor duble în lupta împotriva terorismului.
Ankara solicită extrădarea a 33 de presupuși teroriști rezidenți în cele două țări nord-europene, precum și un angajament scris privind încetarea sprijinului politic și financiar pentru PKK și YPG și ridicarea embargoului asupra armelor pe care Suedia și Finlanda l-au aplicat Turciei în 2019.
”Turcia susține că admiterea Suediei și Finlandei implică riscuri pentru propria sa securitate și pentru viitorul organizației. Avem tot dreptul să ne așteptăm ca acele țări, care la rândul lor se așteaptă ca a doua armată a NATO să vină în apărarea lor în temeiul articolului 5, să împiedice activitățile de recrutare, strângere de fonduri și propagandă ale PKK, pe care Uniunea Europeană și America le consideră o entitate teroristă”, a scris Erdogan în articolul din revista britanică.
Acțiune militară turcească în Siria și Irak Sultanul și-a reiterat poziția față de NATO și la 1 iunie
Într-un discurs adresat grupului parlamentar al partidului său AKP, liderul turc a revenit să se opună candidaturii prezentate de Helsinki și Stockholm dacă cele două țări nu ascultă cererile Ankarei.
Pentru a anula prezența unor grupări pe care le consideră ”teroriști”, Erdogan a lansat o operațiune masivă în nordul Irakului: armata turcă a intervenit pentru a lovi pozițiile PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), fără a uita să lovească ezidi și milițiile kurde siriene Ypg., bombardând Kobane.
Dar ofensiva militară nu se oprește cu Irak
Liderul turc va lansa în curând o operațiune militară și în nordul Siriei împotriva forțelor kurde: armata Ankara se va concentra inițial în zona Manbij și Tal Rifat pentru a o curăța de teroriști, a spus Erdogan în timpul unui discurs adresat grupului parlamentar AKP.
Sultanul a adăugat însă că acțiunea militară se va extinde apoi în alte zone pentru a asigura o zonă la 30 km adâncime de granița dintre Turcia și Siria. Zona este deja controlată parțial de Ankara, care protejează grupuri de oponenți ai președintelui sirian Bashar al-Assad, în timp ce forțele kurde siriene sunt prezente în alte zone ale regiunii, inclusiv în cele menționate astăzi de președintele turc drept primele ținte ale armatei în operațiune anunțată.
Aceasta este a cincea operațiune militară turcească de peste graniță, reiterând intenția fermă a Ankarei de a elimina milițiile kurde ale YPG de pe o fâșie de pământ de 432 de lățime și 30 de km adâncime pe teritoriul sirian.
În timp ce comunitatea internațională rămâne nemișcată să urmărească și să asculte cererile sultanului, protestele față de acțiunile militare ale Turciei cresc.
Acum rămâne de văzut dacă Erdogan ridică ștacheta în speranța că NATO va lua o poziție clară față de PKK și YPG sau va lansa efectiv o operațiune militară peste graniță, cu riscul unui nou Donbass în Orientul Mijlociu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
