Milenialii - o generație obosită și stresată. De ce cancerul lovește tot mai devreme

Autor: Alexandra Curtache

Dacă citești acest articol, este foarte probabil că faci parte din generația milenială. Și dacă ești ca majoritatea, probabil ai observat tot mai multe cazuri de prieteni sau cunoștințe care dezvoltă boli pe care le-am fi asociat anterior cu vârsta a treia: hipertensiune, diabet de tip 2 sau, poate, cancerul, conform The Conversation.

Studiile arată că milenialii, persoanele născute între 1981 și 1995, se confruntă cu un risc mai mare de a dezvolta tumori comparativ cu părinții lor. Între 1990 și 2019, cazurile de cancer cu debut precoce în rândul persoanelor sub 50 de ani au crescut cu 79% la nivel global, iar mortalitatea a urcat cu 28%.

Factorii externi - mai importanți decât genetica

Contrar credinței populare, genetica joacă un rol mult mai mic decât stilul nostru de viață. Aproximativ 80% dintre cazurile de cancer sunt „sporadice”, adică apar ca urmare a expunerii la factori externi care afectează ADN-ul în timp.

Acești factori includ alimentația, nivelul de activitate fizică, calitatea somnului, stresul și expunerea la substanțe toxice. În esență, stilul de viață al milenialilor diferă radical de cel al părinților și bunicilor, iar consecințele se văd astăzi în statisticile alarmante.

Alimentația - primul vinovat

Obezitatea infantilă a început să crească vertiginos în anii 1980, iar consecințele se resimt acum la adulți. În 2022, peste 390 de milioane de copii și adolescenți cu vârste între 5 și 19 ani erau supraponderali, dintre care 160 de milioane erau obezi, potrivit OMS. Obezitatea nu afectează doar aspectul fizic, ci și metabolismul: rezistența la insulină, inflamația cronică și dezechilibrele hormonale cresc riscul de cancer colorectal, mamar și endometrial.

Mai mult, efectele obezității în copilărie nu dispar odată cu vârsta. O meta-analiză a Fundației pentru Cancerul de Colon, care a inclus peste 4,7 milioane de persoane, a arătat că un IMC ridicat în copilărie crește riscul de cancer colorectal la adulți cu 39% la bărbați și cu 19% la femei. Dieta modernă, bogată în alimente ultra-procesate, afectează și microbiota intestinală, favorizând inflamația și apariția bolilor digestive, cum ar fi sindromul intestinului iritabil sau SIBO, frecvente în rândul milenialilor.

Alcoolul - un risc mai mare decât pare

Milenialii consumă adesea alcool la evenimente sociale, iar mitul „un pahar de vin pe zi te protejează” este depășit. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului clasifică alcoolul ca agent cancerigen de grupul 1, la fel ca tutunul. Organismul transformă etanolul în acetaldehidă, un compus care dăunează ADN-ului.

Consumul excesiv ocazional, specific milenialilor, poate fi chiar mai periculos decât consumul zilnic moderat practicat de generațiile anterioare. În plus, un studiu recent a identificat prezența substanțelor perfluoroalchilice (PFAS) în unele beri, substanțe asociate cu cancer testicular și renal.

Somnul insuficient - dușmanul invizibil

Studiile arată că milenialii dorm cu 30-45 de minute mai puțin decât generațiile anterioare. Expunerea nocturnă la ecrane și rețele sociale perturbă eliberarea de melatonină, hormon cu rol antioxidant și protector împotriva cancerului.

Lipsa somnului cronic afectează repararea ADN-ului și poate deregla ritmurile circadiene, favorizând acumularea de mutații și apariția tumorilor.

Stresul cronic - cortizolul și cancerul

Nivelurile ridicate de cortizol, hormonul stresului, sunt aproape endemic în rândul milenialilor. Stresul cronic favorizează inflamația, slăbește sistemul imunitar și poate „trezi” celulele tumorale latente.

Persoanele expuse la stres continuu au o probabilitate de două ori mai mare de a muri de cancer comparativ cu cei care gestionează eficient stresul.

Automedicația - riscuri neașteptate

Utilizarea frecventă a medicamentelor fără recomandare medicală, precum paracetamolul, antiacidele, antibioticele sau contraceptivele orale, poate crește riscul de cancer hepatic, digestiv sau mamar. Deși contraceptivele oferă protecție împotriva cancerului ovarian și endometrial, folosirea lor pe perioade lungi, combinată cu amânarea maternității, modifică riscurile oncologice.

Numărul cazurilor de cancer este așteptat să crească de la 20 de milioane în 2022 la aproape 35 de milioane în 2050, o creștere de 77%. Tumorile digestive și ginecologice vor fi printre cele mai frecvente în rândul tinerilor adulți. Totuși, vestea bună este că mulți dintre factorii de risc pot fi controlați: alimentația sănătoasă, somnul regulat, reducerea consumului de alcool, gestionarea stresului și mișcarea fizică pot reduce semnificativ probabilitatea de îmbolnăvire și îmbunătăți calitatea vieții.

Milenialii trăiesc într-o lume a anxietății, informațiilor rapide și obiceiurilor nesănătoase, dar prevenția începe cu pași mici și constanți - și este cu adevărat posibil să schimbăm traiectoria acestei generații.