„Am fi avantajați dacă s-ar scumpi transportul pentru că vom încuraja producătorii locali, care vin cu o dubiță, aduc roșiile de la 20 km, nu mai vin roșii de la Amsterdam.”, a spus Val Vâlcu.
„Da, absolut. E important ca nivelul acesta tarifar să-și găsească un echilibru. Pe do o parte să nu îngroape transportatorii și producătorii locali pentru că și ei vor trebui, chiar și la nivel intern, să plătească acest tarif chiar dacă e transportul doar în interiorul țării.
Trebuie să existe acest echilibru între cât e tariful și în același timp să asigure și resursele pentru statul român să repare drumurile, să le refacă, să le mențină operabile.
O chestiune foarte importantă care nu a fost luată în considerare este comparația și paralelismul cu transportul pe calea ferată fiindcă și aici, în momentul de față, cei care transportă pe calea ferată se plâng că tariful, acea taxă de utilizare a infrastructurii, e comparabil mult mai scumpă decât pe rutier. Deci e mult mai eficient, economic și profitabil pentru cineva să transporte marfă cu un tir pe drum, decât cu trenul pe calea ferată. Noi ar trebui să mergem în acea direcție, în care încet, încet să avem un transport cât mai ecologic.”, a spus Horațiu Cosma.
„Tocmai, politicile europene de mediu vor impune mutarea pe calea ferată, pe transportul naval. În momentul de față este clar, deși drumurile sunt sufocate, ele duc greul și din punct de vedere economic se și justifică.”, a spus Val Vâlcu.
„Se și justifică și e important. Totuși, vedem Portul Constanța, care a ajuns vârf de lance în contextul geopolitic cu războiul din Ucraina, e construit și gândit ca un port deservit în special de transportul feroviar.
La absolut toate danele se ajunge mult mai ușor cu transport feroviar decât pe rutier, însă calitatea liniilor și a caii ferate de acolo lasă mult de dorit. De aceea a ajuns ca portul să fie deservit nenatural de transportul pe drumuri. Acolo dacă s-ar investi la nivelul la care ar trebui, calea ferată ar putea să asigure cea mai mare parte a transportului dinspre și din Portul Constanța.”, a spus Horațiu Cosma.
„Cât ar trebui investit în calea ferată și care ar fi un orizont de timp?”, a întrebat Val Vâlcu.
„Partea de cale ferată e chiar mai mult decât pe rutier, avem undeva la 4 miliarde de euro din cele 7.5 de pe componenta de transport a PNRR-ului, dedicată caii ferate. Avem magistralele mari Caransebeș-Timișoara-Arad, Cluj-Oradea.
Am reușit să prindem, în 2021, un miliard de euro pentru astfel de reparații punctuale pe toată calea ferată, fiindcă aici știm că avem mii și mii de restricții de viteză, limitări, în toată țara, pe toate magistralele și o sumă relativ mică de bani.
Spre exemplu am reabilitat linia Buzău-Făurei, 40 de km – 12 milioane de euro în 5 luni de zile, în 2021. Am crescut viteza de la 30 la 120 km/oră. Nu poate fi o investiție mai bună de atât în 5 luni de zile cu 12 milioane de euro. Se poate face și dacă se întâmplă toate aceste investiții, am putea să reducem cu ore bune călătoria unui tren de la Constanța până la vama de vest, spre Nădlac, și mai departe Ungaria.
Deci, da, e nevoie de foarte mulți bani, e nevoie de o reînnoire continuă a caii ferate, dar în trei, patru ani, dacă s-ar investi sumele astea din PNRR și altele de la bugetul de stat, chiar am putea să ajungem să avem o cale ferată competitivă fiindcă ea în ani 80', 90' era.
Liniile construite au o viteză constructivă de 100, 120 chiar și 140 km la ora, deci nu trebuie reluate și construite de la zero. Pe infrastructura actuală, cu acele reabilitări capitale care se fac la 15, 20 de ani, viteza asta poate fi menținută.”, a spus Horațiu Cosma.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
