Ne referim la parcuri și, în general, la spațiile verzi. În București, până și pe linia de tramvai este verdeață, de exemplu, în Drumul Taberei.
„Noi trăim sub imperiul unor știri care uneori sunt neadevărate, uneori sunt doar exagerate. Primăria Capitalei are 800 de hectare care nu sunt înregistrate în nicio evidență a Primăriei. Evident că aceste 800 de hectare nu se raportează în momentul în care spunem câți metri de spațiu verde avem pe cap de locuitor. Bucureștiul este un oraș care nu stă așa de rău la capitolul spațiu verde”, a zis Toni Greblă la DC News și DC News TV.
În plus, de exemplu, în Parcul Herăstrău, lacul ocupă o foarte mare suprafață și deși dă oxigen și purifică aerul, nu este încadrat la spațiu verde sau parc.
În Capitală există câteva zeci de parcuri publice şi grădini. Dintre acestea, cel puţin şase sunt reprezentative atât prin prisma istoriei lor, cât şi datorită întinderii şi atracţiilor cu care îi încântă pe vizitatori.
Parcul Herăstrău este situat pe malul lacului omonim, în partea de nord a municipiului Bucureşti, între bulevardele Aviatorilor şi Constantin Prezan (fostă Aleea Trandafirilor), şoseaua Kiseleff, şoseaua Bucureşti-Ploieşti, şoseaua Băneasa şi şoseaua Nordului.
Este de fapt un mare complex de parcuri situat în jurul Lacului Herăstrău, printre componentele sale fiind: Expoflora-zona reprezentativă, Parcul Herăstrău-Kiseleff, Parcul Herăstrău-Nord şi Parcul Bordei. Se întinde pe 187 ha, fiind amenajat în perioada anilor 1936-1939. Locul pe care se află astăzi era o zonă mlăştinoasă ce a fost asanată în perioada 1930-1935, arată pmb.ro. Amenajarea acestui parc a fost gândită de arhitecţii Pinard şi Rebhun, iar aleile au fost concepute de arhitectul Octav Dobrescu.
Compoziţia vegetală deosebită este opera arhitectului Fr. Rebhun şi cuprinde sălcii, plopi, arţari, frasini şi tei, un arbore caracteristic zonei fiind Albizia julibrissin (arborele de mătase). La intrarea în parc dinspre Piaţa Charles De Gaulle a fost dezvelită, cu prilejul Sommet-ului Francofoniei de la Bucureşti, din septembrie 2006, statuia generalului De Gaulle, care are o înălţime de 4,7 metri şi cântăreşte aproximativ cinci tone.
Unul dintre cele mai vechi muzee etnografice în aer liber din România şi din lume, Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti se află pe malul lacului Herăstrău. Grădina Japoneză, amenajată în 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei în România şi a Fundaţiei Comemorative a Expoziţiei Mondiale Japoneze reprezintă una dintre atracţiile principale ale parcului.
Parcul Cișmigiu
Parcul Cişmigiu (sau Grădina Cişmigiu), creat de arhitectul peisagist Carl F.W.Meyer, este situat în centrul Capitalei şi este cel mai vechi parc din Bucureşti, fiind inaugurat în martie 1860, potrivit pmb.ro. Întins pe o suprafaţă de aproximativ 14 ha, este mărginit de bulevardele Regina Elisabeta (la sud), Schitu Măgureanu (la vest) şi de străzile Ştirbei Vodă (la nord) şi Brezoianu (la est).
În partea sud-estică a grădinii se află Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr. Grădina Cişmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze şi are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu şi una prin strada Ştirbei Vodă.
La începutul secolului al XIX-lea, pe locul actualului parc se afla o dumbravă cu un lac format de izvoarele naturale aflate la baza terasei dinspre strada Ştirbei Vodă.
Unicitatea Grădinii Cişmigiu constă în concepţia şi diversitatea materialului dendrologic, regăsindu-se exemplare de arbori ocrotiţi precum: platan (Platanus x acerifolia), molid roşu (Picea excelsa inversa), toreia (Torreya nucifera şi Torreya californica), pinul roşu japonez (Cedrus atlantica), dar şi un arbore relict originar din China, Ginkgo biloba (arborele pagodelor). Grădina de trandafiri, Rondul Roman şi lacul, amenajat încă din 1910 şi care iarna se transformă în patinoar, se numără printre atracţiile parcului, arată infoghidromania.com.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
