Datele de la care pleacă discuția, de la început de decembrie 2023, din ziarul britanic The Independent, și din mass-media din România sunt corect preluate de pe pagina de date statistice a EUROSTAT.
Modul de preluare și interpretare, însă, pune probleme, spune prof. Dumitru Sandu din partea Universității din București. Dacă scorul mediu de satisfacția cu viața era, în 2022, de 7.9 (pe o scală de la 0 satisfacție minimă, la 10 satisfacție maximă) în Austria, și de 7.7 în Finlanda, România și Polonia atunci se poate conchide că românii se află pe locul doi în topul fericirii în seria țărilor europene? Sau că belgienii cu scor mediu de fericire (de fapt de satisfacție cu viața, de 7.6) sunt mai nefericiți decât polonezii? Nu. De ce?
1. Greu să fii în topul fericirii, ca România, cu o stare de sănătate proastă (a doua țara, după Bulgaria, cu nivel redus de speranță de viață la naștere de 72.8 ani în 2021, comparativ cu media UE de 81.6 ani). Sărăcia obiectivă se reflectă în cea subiectivă.
2. Din simplul motiv că, indiferent de sondajul prin care au fost culese datele, nu poate fi ignorată marja de eroare a eșantionului. Simplele diferențe de câteva zecimale nu sunt suficiente pentru a considera astfel de ierarhii ca legitime.
3. Atunci când există date alternative contradictorii, precum în cazul de față se impune în mod special validarea, verificarea modelelor de analiză.România,
conforma datelor din eurobarometre, face parte din categoria țărilor cu nivel redus de satisfacție cu viața datorită nivelului redus al veniturilor și nemulțumirii .
4. În al patrulea rând fericirea autodeclarată nu este același lucru cu satisfacția cu viața (SV). Desigur, cei doi indicatori, fericire și SV, sunt măsuri ale aceleiași variabile latente, nemăsurabile direct, care se cheamă „bunăstare subiectivă”. Faptul că ambii indicatori măsoară același aspect nu permite, însă, interpretarea că satisfacție cu viața, la diferențe atât de mici, permite o ierarhie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
