Profesorii și elevii Colegiului Național Pedagogic „Carol I“ din Câmpulung, județul Argeș, s-au mobilizat exemplar pentru susținerea refugiaților din Ucraina și au strâns ajutoare pentru cei aflați în nevoie.
„Mai mult ca niciodată, în aceste zile dramatice, toți trăim sentimentul iubirii aproapelui. Ne-am dat seama că nu suntem români, ucraineni, ci doar OAMENI.
Elevii și profesorii Colegiului Național Pedagogic „Carol I“ au răspuns strigătului de ajutor și au transmis celor aflați în necaz că nu sunt singuri.
Acum mai mult ca niciodată am simțit ce înseamnă solidaritatea. Felicitări tuturor celor care s-au mobilizat într-un timp atât de scurt și au strâns tot ceea ce au crezut că le-ar fi de folos celor greu încercați în aceste zile. Toate produsele au fost duse la centrul de colectare de la Primăria Câmpulung. Uniți suntem puternici!“, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Colegiului Național Pedagogic „Carol I“.
Jurnalistul Vitalie Cojocari: Imaginea războiului care DOARE!
Jurnalistul Vitalie Cojocari a publicat mai multe imagini de la granița cu Ucraina. Acesta a relatat despre drama refugiaților care au fugit din calea războiului. Mame singure care încearcă cu disperare să își salveze pruncii, în timp ce bărbații lor au rămas în țară, să își apere pământul.
"Imaginea războiului care doare! Prieteni, de aseară am ajuns la granița cu Ucraina. Voi transmite de aici pentru Euronews România, dar și alte stații Euronews din Europa despre această față a războiului. O imagine care doare fizic chiar și când o urmărești de la distanță, din confortul casei. Aici este cu atât mai dificil. Mai ales că vezi tristețea din ochii femeilor și copiilor care fug de război.Când am ajuns aseară, era un val de refugiați care venea dinspre graniță. Este posibil să fi fost ultimul flux pe ziua de ieri lăsat să treacă de grăniceri. Aceștia intrau în țară, urcau în autobuze și apoi plecau spre locurile unde urmau să doarmă, să se cazeze.Erau oameni de foarte multe naționalități. Erau foarte mulți indieni, pakistanezi, marocani, chiar și sirieni. Mi s-a spus că mulți erau studenți în Ucraina.
Unii își găsiseră un loc de muncă în țara vecină. Am vorbit cu un sirian, student la medicină și îmi spunea că se simte blestemat, nu avea unde să meargă. Țara lui era distrusă de război. Ucraina, acolo unde ajunsese la facultate - la fel. Va ajunge la București, iar acolo… Acolo nu știa ce va face .Între timp, holul hotelului din vamă era plin de refugiați care așteptau, dormeau. Erau femei și copii, multe femei cu copii. Unele dormeau pe jos, sfârșite de oboseală după 3-4 ore cât au stat în picioare la vamă. Cei care dormitau pe scaune își așteptau rudele, prietenii, cunoscuții să vină să le ia cu mașinile. De regula, ucrainenii, ca și românii, au rude ori prieteni în Vestul Europei. Aceștia urmează să vină acum din Ungaria, Italia, Spania în România ca să-i preia.", scrie jurnalistul Vitalie Cojocari pe pagina sa de Facebook (vezi imaginile AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
