„Avem 100 de milioane de euro datorii la bugetul de stat, 50 de milioane datorii comerciale, 2.500 de salariați, cu 2.000 dintre aceștia TVR este în conflict. Conducerile din perioada 2008-2012 nu au respectat contractul colectiv de muncă, nu au acordat măririle de salarii prevăzute, au semnat un contract fără să facă o prognoză corectă asupra veniturilor TVR și iată-ne acum, după 8 ani, plătind greșeli venite din trecut," a spus Irina Radu la Palatul Parlamentului, în dezbaterea organizată de Comisiile de cultură reunite.
Ea a adăugat că „nici măcar 5 oameni din 100 nu se mai uită la TVR" și a cerut numirea unui consiliu de administrație pentru că „instituția trebuie condusă și deciziile asumate".
Preşedintele Comisiei pentru cultură şi media a Senatului, social-democratul Georgică Severin, vrea să separe funcţia de director general al TVR şi SRR de cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA) al societăţilor, potrivit unui proiect de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a SRR şi SRTV depus la Parlament.
În aceste condiții, numele avocatului Remus Borza este vehiculat pentru funcţia de administrator special al TVR, potrivit psnews.ro.
Potrivit sursei citate, Remus Borza nu s-a arătat surprins de această informație, însă a prezentat cifre care arată concret dimensiunea dezastrului televiziunii publice.
„Asta e o eternă fata morgana – de vreo trei ani de zile circulă în spaţiul public iminenţa intrării în insolvenţă a TVR-ului şi iminenţa descălecării lui Borza la TVR. La fel de insistente au fost aceste zvonuri şi anul trecut, şi acum doi ani de zile, dacă te uiţi în arhivă sau pe Google. În fine: sigur, situaţia TVR-ului, din păcate, nu s-a schimbat în bine în ultimii doi ani de zile, ba chiar s-a agravat. Toţi indicatorii de la TVR de mult sunt de faliment, nu de insolvenţă. E o societate care consumă foarte mult, cu un buget cât al Antenelor (toate cele cinci Antene) şi al Pro TV-ului la un loc, adică peste 500 de milioane de lei în fiecare an şi la o performanţă mai mult decât discutabilă – adică sub 1% cotă de piaţă şi asta spune mult. La fel: o schemă supradimensionată de personal – vorbim de 3.000 de salariaţi, câtă vreme Antenele toate şi Pro TV-ul au 900 de salariaţi împreună. Asta nu înseamnă acum că, gata, trebuie s-ajungem la numărul Antenelor şi al Pro TV-ului, dar evident că trebuie făcute nişte dimensionări de personal şi, în primul rând, evaluat tot personalul în funcţie de capabilităţi profesionale, că mulţi, foarte mulţi dintre actualii salariaţi ai TVR-ului au fost angajaţi pe alte criterii decât cele de competenţă profesională. Din păcate, asta e soarta tuturor instituţiilor publice şi a companiilor de stat: reprezintă un fel de azil, de refugiu al pupilelor, copilelor, băieţilor, băieţilor deştepţi, al politicienilor şi al tuturor", a afirmat Remus Borza.
[citeste si]
Întrebat dacă, de această dată, i-a propus cineva administrarea specială a TVR, avocatul a răspuns: „Insolvenţa TVR-ului e o decizie politică, în primul rând. În an electoral, e puţin probabil ca cineva să-şi asume o astfel de decizie. Să nu uităm: peste două luni, avem alegeri locale; în toamnă, legislative..."
La insistenţele noastre (dacă ar accepta în cazul unei propuneri), Remus Borza a replicat afirmativ.
„Eu nu sunt un ipocrit. Evident că da, pentru că nouă ne plac provocările. Nu ştiu dacă vă aduceţi aminte: acum două săptămâni, nu am vrut să mă identific cu falimentul unei companii strategice a României: Regia de Apă Grea (RAAN – n.r.). Trebuie să vrea şi Grivei – până la urmă, la asta se rezumă toată discuţia. Deci mingea acum e la Parlament, pentru că TVR este o societate subordonată Parlamentului. Sigur, şi Guvernul trebuie, până la urmă, să dea o Hotărâre de Guvern, prin care să extindă sfera de aplicabilitate a Legii insolvenţei asupra TVR-ului. Cu actuala reglementare, TVR-ul nu poate să intre în insolvenţă. Dar, ca şi în cazul RAAN-ului, s-a dat o Hotărâre de Guvern prin care s-a extins sfera de aplicabilitate a Legii 85 (din 2014 – n.r.) în ceea ce priveşte regia statului şi, la fel, vorbim şi de TVR, care e o instituţie de interes public în subordinea Parlamentului", a detaliat Borza.
„TVR-ul, da, trebuie să preocupe pe toată lumea: de la simplu cetăţean până la preşedinte de Senat, Cameră sau prim-ministru, pentru că, într-adevăr, e o instituţie publică, dar este o instituţie vitală pentru popor, o instituţie care are menirea şi obligaţia de a face educaţie, de a face cultură. Or, goana asta după facil, după senzaţional, după cotă de piaţă, după breaking news, după audienţă nu întotdeauna se identifică cu misiunea unui post public de televiziune. Or, sigur că o atare misiune trebuie asumată şi de către stat, care să finanţeze TVR-ul, deşi are alocări bugetare generoase, dar – evident – are nevoie de mai mult. Şi, în primul rând, are nevoie de o echipă de profesionişti, care să definească clar care sunt obiectivele pe termen lung. Nu vorbim de misiunea TVR-ului pe un an, pe doi sau pe un ciclu electoral de patru ani, ci vorbim pe 10-20-50 de ani. Mentalul colectiv nu se schimbă de pe o zi pe alta. Or, din păcate, presa românească, după '90, şi-a abandonat misiunea de formator social şi a cultivat non-valoarea, kitsch-ul, promiscuitatea, delaţiunea, grotescul în toate zonele de manifestare publică. E nevoie de o instituţie, e nevoie, până la urmă, să fie asumat acest demers de către toată presa (scrisă sau vorbită), în sensul de a promova nişte valori autentice. Altminteri, generaţiile de după '90 sunt nişte generaţii pierdute", a mai spus Remus Borza.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
