Curtea Constituțională blochează un candidat la prezidențiale. A fost emis mandat de arestare

Curtea Constituțională din Bolivia a confirmat miercuri o decizie luată anterior de o instanță inferioară, care practic îl împiedică pe fostul președinte Evo Morales să candideze la alegerile din acest an.

Într-o reacție publicată pe platforma X, Morales a declarat că „doar poporul” îi poate cere să renunțe la candidatura sa. Președintele în funcție, Luis Arce — fost discipol politic al lui Morales — a anunțat că nu va candida pentru un nou mandat.

Primul lider indigen al țării nu mai are dreptul de a candida. Totodată, Morales este vizat de un mandat de arestare

Evo Morales, figură emblematică în politica boliviană și primul lider indigen al țării, este vizat de un mandat de arestare. Autoritățile îl acuză că ar fi avut, în 2016, o relație cu o minoră în vârstă de 15 ani, care ar fi dus la conceperea unui copil în perioada în care acesta conducea țara.

Fostul șef de stat respinge vehement acuzațiile și afirmă că întreaga anchetă face parte dintr-o schemă politică orchestratată de actuala administrație, cu scopul de a-l elimina din peisajul electoral – și chiar fizic. Într-un interviu acordat în martie publicației The Guardian, din locul său secret, Morales a mers până la a afirma că „Singura lor misiune este să pună capăt vieții lui Evo.”

La Paz, capitala aflată la peste 500 de kilometri de locul unde se ascunde Morales, președintele Luis Arce – odinioară aliat apropiat, acum adversar declarat – a respins categoric acuzațiile de conspirație. „Tot repetă aceste aberații încă din primii ani ai guvernării noastre”, a spus Arce, care a fost ministru al Economiei în guvernul Morales timp de mai bine de un deceniu.

Această ruptură politică profundă între cei doi foști camarazi vine în contextul în care Bolivia se pregătește pentru alegerile prezidențiale programate în august. Morales intenționează să candideze, dar acest lucru pare că nu se mai poate întâmpla după decizia Curții Constituționale, care i-a interzis o nouă participare din cauza limitelor legale privind numărul de mandate.

Atmosfera electorală este tensionată, alimentată de o criză economică severă: inflația galopantă, lipsa valutei americane și penuria de combustibili au generat proteste masive, blocaje rutiere și cozi interminabile.

Deși Arce a fost parte a echipei economice a lui Morales, actualul lider dă vina pe fostul președinte pentru declinul financiar. „Guvernul nostru oferă o soluție structurală acestor probleme. Care e problema? Această perioadă... este exploatată politic de Evo Morales și oamenii lui, care vor să revină la putere cu orice preț”, a comentat Arce.

În ce privește mandatul de arestare emis pe numele lui Morales, Arce consideră că autoritățile ar trebui să acționeze, dar recunoaște că există o teamă de escaladare a conflictului: „Dar toți am văzut protecția de care beneficiază domnul Evo Morales... Așa că înțeleg că poliția își calculează pașii, pentru că nu poate intra pur și simplu să aresteze pe cineva riscând un conflict sângeros de ambele părți.”

Fostului președinte este cunoscut pentru expulzarea agenției americane anti-drog DEA din țară și pentru sprijinul oferit cultivatorilor de coca

În satul său natal, Lauca Ñ, Morales este încă perceput ca un simbol al mișcării indigene. Printre susținătorii săi loiali se numără și Albertina Rodríguez, o cultivatoare de coca de 58 de ani, care promite că ea și alții „vor face tot ce le stă în putere pentru a-l proteja pe fratele Evo”.

Această regiune a fost nucleul ascensiunii politice a fostului președinte, cunoscut pentru expulzarea agenției americane anti-drog DEA din țară și pentru sprijinul oferit cultivatorilor de coca. Deși planta are întrebuințări tradiționale, o parte din recolta regiunii Chapare este transformată în cocaină. Susținătorii lui Morales insistă, însă, că ei se ocupă exclusiv cu „cea verde, nu cea albă”.

Rodríguez sintetizează sentimentul general al comunității: „Până când câștigăm alegerile... din cauza a tot ce ne face acest guvern: nu e benzină, nu sunt dolari, nu e nimic.”

Degradarea economică a început chiar în ultimii ani ai mandatului lui Morales, după o perioadă de avânt economic susținut de exploatarea gazelor naturale. Epuizarea rezervelor a transformat Bolivia din exportator regional într-un stat dependent de importuri energetice.

Furia populației. Partidul MAS – fondat de Morales și acum condus de Arce – și-a pierdut din credibilitate

În inima capitalei, în piața Mercado Rodríguez, vânzătoarea Julieta Contreras, în vârstă de 58 de ani, afirmă că viața de zi cu zi a devenit aproape insuportabilă. Brânza pe care o vinde s-a scumpit aproape dublu într-un singur an. Încă indecisă în privința votului, e sigură de un lucru: nu-l va acorda nici lui Morales, nici lui Arce. „Bolivia trebuie să se refacă prin schimbarea modelului economic... Trebuie să virăm spre dreapta, să vedem cum ne merge”, spune ea.

Analista Fernanda Wanderley, directoare a unui institut socio-economic din cadrul Universității Catolice din Bolivia, observă că, deși opoziția de dreapta este divizată, partidul MAS – fondat de Morales și acum condus de Arce – și-a pierdut din credibilitate. „Modelul economic care a funcționat mult timp nu mai dă rezultate”, afirmă ea, adăugând că incertitudinea domină scena politică.

„Istoria economică a Boliviei e una de cicluri, dar nu am reușit niciodată să le valorificăm pentru a transforma structura economică... Toată lumea așteaptă următorul boom”, a spus ea.

Lucrurile s-ar putea complica și mai mult pentru MAS, după ce Andrónico Rodríguez, actualul președinte al Senatului, a anunțat că va intra în cursa prezidențială. La 36 de ani, acesta a fost văzut de mulți drept succesorul natural al lui Morales, iar candidatura sa ar putea revigora sau, dimpotrivă, fragmenta definitiv partidul. Este curtat de ambele tabere – „evistas” (susținătorii lui Evo) cât de și „arcistas” (susținătorii lui Arce).

În pofida investigației penale și a mandatului de arestare, Morales anunță că va merge pentru a-și depune candidatura

În pofida investigației penale și a mandatului de arestare, Morales anunță că va merge la La Paz săptămâna viitoare, împreună cu simpatizanții săi, pentru a-și depune candidatura. El își apără moștenirea politică invocând stabilitatea de odinioară: „În cei 14 ani în care am fost președinte, nu am avut problemele de acum. Nu era penurie de combustibil sau de dolari, iar economia era stabilă.”

Însă în 2019, ignorând limitele constituționale, Morales a candidat pentru un al patrulea mandat, susținând că acest drept este unul fundamental al omului. Alegerile au fost marcate de suspiciuni de fraudă, iar după proteste violente, liderul bolivian a fugit în exil, mai întâi în Mexic, apoi în Argentina.

Atunci a apărut și prima acuzație legată de relația cu minora, care avea 15 ani la momentul presupuselor fapte. Deși victima nu a făcut nicio plângere, cazul a fost redeschis în 2024, iar autoritățile au adăugat o acuzație de trafic de persoane, susținând că părinții fetei ar fi beneficiat de favoruri politice. Lipsa unei plângeri formale nu a împiedicat continuarea anchetei, întrucât noul cadru legal o permite.

În prezent, presupusa victimă este de negăsit, ascunsă încă din 2019. Morales, întrebat despre această investigație – și despre alte acuzații anterioare privind relații cu minore – a declarat: „Unde nu există victimă, nu există crimă.”

Fostul lider consideră că reluarea anchetei și tentativele de intimidare, precum incidentul din octombrie în care susține că s-a tras asupra mașinii sale, sunt parte a unui plan menit să-l scoată din joc: „pentru că stăm bine în toate sondajele”.

Și adaugă: „Oriunde altundeva în lume, un fost președinte este protejat, sprijinit, chiar dacă e în opoziție. Nu și aici.”

Luis Arce susține că guvernul nu se implică în dosarul penal, precizând că „este o chestiune care ține de justiție, nu de guvernul național”, și adaugă că „acuzațiile legate de Morales și pedofilie circulă de multă vreme”.

Analista Fernanda Wanderley crede că problemele juridice ale lui Morales nu au afectat masiv popularitatea sa, în comparație cu deteriorarea economică. „Din păcate, problema pedofiliei nu provoacă o reacție publică puternică... Există o cultură a violenței împotriva femeilor în Bolivia, iar, din nefericire, este o chestiune pe care majoritatea oamenilor pur și simplu nu o recunosc”, conchide ea, potrivit The Guardian.

CITEȘTE ȘI: Atac armat asupra fostului președinte bolivian, Evo Morales: 14 gloanțe trase în mașină. Șoferul a fost rănit (VIDEO)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News