Hodorkovski şi Kasparov, oponenţi ai Kremlinului, atrag atenţia asupra interdicţiei generale de vize UE pentru cetăţenii ruşi
Doi dintre cei mai cunoscuţi oponenţi ruşi ai regimului de la Kremlin, fostul magnat al petrolului Mihail Hodorkovski şi fostul campion de şah Garri Kasparov, au atenţionat joi Uniunea Europeană în legătură cu o interdicţie generală de intrare în blocul comunitar pentru cetăţenii ruşi, în timp ce Moscova a criticat decizia UE de a suspenda acordul privind facilitarea vizelor, relatează DPA.
Oprirea totală a emiterii de vize turistice le-ar închide uşa şi ruşilor care nu sprijină războiul din Ucraina, au spus cei doi opozanţi din exil într-o conferinţă de presă la Vilnius, capitala Lituaniei, conform agenţiei de presă BNS.
Hodorkovski a declarat că această chestiune va determina de asemenea şi direcţia Rusiei după ce se va încheia conducerea lui Vladimir Putin.
"Acest lucru va depinde în mare măsură de ce exemplu va vedea generaţia tânără de ruşi. Pentru ca acest exemplu să fie european, trebuie să lucrăm cu această generaţie tânără", a spus fostul oligarh, care a ieşit din graţiile Kremlinului.
"Trebuie să rămânem în contact cu aceşti ruşi. Nu putem să îi împingem la o parte, pentru că tot ce se va întâmpla mâine pe continentul nostru european comun depinde de ei", a adăugat el.
La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a criticat decizia Uniunii Europene, spunând că este una "contradictorie", la fel ca "o serie de alte absurdităţi de acest tip", potrivit agenţiei ruse Interfax.
O ieşire din acordul care datează din 2007 va face de asemenea ca situaţia să fie mai dificilă şi pentru europeni, a mai afirmat Peskov, fără alte explicaţii.
UE a decis miercuri să suspende un acord de facilitare a vizelor cu Moscova, ca parte a sancţiunilor adoptate în urma războiului declanşat de Rusia în Ucraina.
Decizia face ca procesul de vize pentru UE să fie mai complicat, mai scump şi mai birocratic şi va creşte timpul de aşteptare pentru aprobare, însă nu reprezintă o interdicţie completă.
Măsura vine după săptămâni de presiuni din partea ţărilor din UE de la graniţa cu Rusia de a opri intrarea cetăţenilor ruşi în blocul comunitar cu vize Schengen emise de unele state membre ale UE.
Ucraina: 'Integritatea fizică a centralei' de la Zaporojie 'a fost încălcată' (Grossi)
'Integritatea fizică a centralei' nucleare ucrainene de la Zaporojie, ocupată de trupele ruse, 'a fost încălcată de mai multe ori', a declarat joi directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, după ce a inspectat această instalaţie, transmite AFP.
'Integritatea fizică a centralei a fost încălcată de mai multe ori', a declarat Grossi presei la revenirea sa, împreună cu o parte a misiunii AIEA, în teritoriul controlat de Kiev.
'Nu avem elemente pentru a evalua acest lucru', însă 'este ceva ce nu poate continua să se producă', a adăugat el.
Grossi a mai spus că mai mulţi membri ai misiunii AIEA vor rămâne până 'duminică sau luni' pentru a studia în amănunţime situaţia de la această centrală, cea mai mare din Europa şi al cărei sit a fost bombardat în mai multe rânduri, provocând temeri legate de o catastrofă nucleară.
'Avem mult de lucru aici pentru a analiza anumite aspecte tehnice', a arătat el.
De asemenea, AIEA contează pe 'stabilirea unei prezenţe continue' la centrală dincolo de această dată, a spus Grossi, fără alte precizări.
Sosit la centrală mai devreme în cursul zilei, venind din oraşul Zaporojie, după un traseu de circa 120 km, Grossi a afirmat că a văzut 'multe lucruri' în cele 'patru sau cinci ore' petrecute la faţa locului.
'Am putut să vizităm tot situl. Eu am fost în unităţile (reactoarelor, n.red.), am văzut sistemul de urgenţă şi alte încăperi, sălile de control', a enumerat el, lăudând personalul ucrainean care continuă să lucreze la centrală de la ocuparea acesteia în martie de armata rusă.
'Bineînţeles, ei sunt într-o situaţie dificilă, dar au un grad de profesionalism incredibil', a remarcat Grossi.
În fine, el descris 'situaţia destul de dificilă' a echipei sale, care a auzit tiruri intense în timpul călătoriei spre centrală şi traversând linia frontului.
'Au fost momente în care erau evidente tiruri, de mitraliere grele, de artilerie, de mortiere de două sau trei ori, am fost foarte neliniştiţi', a recunoscut Rafael Grossi.
Trump acceptă să prezinte documente financiare unui comitet al Congresului SUA
Un comitet al Camerei Reprezentanţilor a SUA a anunţat joi că a obţinut un acord cu fostul preşedinte republican Donald Trump şi cu firma de contabilitate Mazer pentru a avea acces la registre financiare legate de afacerile acestuia, relatează Reuters şi EFE.
După numeroase victorii în instanţă, mă bucur că acum comitetul meu a ajuns la un acord pentru a obţine documente financiare esenţiale pe care fostul preşedinte Trump s-a străduit ani la rând să le ascundă Congresului, a declarat preşedinta Comitetului de Supraveghere şi Reformă din Camera Reprezentanţilor, Carolyn Maloney, membră a Partidului Democrat.
Acest comitet ceruse în martie 2019 cabinetului Mazars date privind situaţiile financiare şi auditurile întocmite pentru Trump şi unele dintre companiile sale pe vremea când acesta nu era încă preşedinte al SUA.
Prezentarea declaraţiilor fiscale şi a altor documente financiare face parte dintr-o îndelungată luptă juridică pe care fostul preşedinte republican o poartă de mai mulţi ani cu congresmeni şi procurori democraţi ce-l acuză de presupuse delicte financiare, dar despre care Trump afirmă că acţionează cu motivaţie politică.
Pe de altă parte, spre deosebire de alţi preşedinţi ai SUA, Trump a refuzat să prezinte declaraţiile sale fiscale, invocând inclusiv imunitatea de care beneficiază în virtutea funcţiei prezidenţiale. Potrivit unei anchete a publicaţiei The New York Times, în 10 din ultimii 15 ani înainte de a deveni preşedinte Donald Trump nu a plătit niciun impozit către statul american.
Fostul preşedinte are o dispută judiciară pe acest subiect cu încă un comitet din Congres, pe lângă cea anunţată joi ca fiind acum soluţionată.
Chestiunea reparaţiilor de război este închisă, reafirmă Germania în timp ce Polonia îi cere 1.300 de miliarde de euro
Chestiunea reparaţiilor de război este închisă, a declarat joi un purtător de cuvânt al MAE german, după ce Varşovia a anunţat că va cere Berlinului compensaţii de peste 1.300 de miliarde de euro pentru pagubele provocate Poloniei de către nazişti în al Doilea Război Mondial, transmite Reuters.
Poziţia guvernului german rămâne neschimbată, chestiunea reparaţiilor a fost închisă, a răspuns într-un mesaj scris purtătorul de cuvânt citat.
Polonia a renunţat la reparaţii suplimentare cu mult timp în urmă, în 1953, şi de atunci a confirmat de mai multe ori această renunţare. Aceasta este o bază esenţială a fundaţiei ordinii europene de astăzi. Germania îşi recunoaşte responsabilitatea morală şi politică pentru al Doilea Război Mondial, mai notează reprezentantul Berlinului.
Reacţia vine după ce liderul partidului polonez de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), Jaroslaw Kaczynski, a anunţat că Polonia va cere oficial Germaniei reparaţii de război în valoare de 6.200 de miliarde de zloţi, peste 1.300 de miliarde de euro, sumă despre care a adăugat că a fost calculată folosind metoda cea mai limitată, precaută, prin urmare ea ar putea chiar să crească.
Din această sumă o parte foarte serioasă reprezintă compensaţia pentru moartea a peste 5,2 milioane de cetăţeni polonezi", a mai spus liderul de facto al Poloniei, la o conferinţă de presă organizată după ce o comisie parlamentară poloneză a prezentat un raport în trei volume despre pierderile economice, patrimoniale şi umane provocate Poloniei de către Germania în al Doilea Război Mondial în perioada 1939-1945.
Înainte ca respectiva comisie parlamentară să publice raportul, liderul opoziţiei poloneze, Donald Tusk, fost premier liberal şi fost preşedinte al Consiliului European, a acuzat guvernul conservator de la Varşovia că prin publicarea acestui document duce "o campanie anti-germană.
Guvernul comunist polonez a semnat în anul 1954 un acord cu fosta Republică Democrată Germană (RDG) prin care Varşovia renunţa la cererile privind reparaţiile de război. Însă actualul guvern polonez consideră acel acord ca fiind nul din punct de vedere juridic, dat fiind că atunci Polonia acţiona la ordinele URSS.
Polonia cere Germaniei peste 1.300 de miliarde de euro reparaţii de război
Polonia a estimat la peste 1.300 de miliarde de euro pagubele ce i-au fost provocate de Germania în al Doilea Război Mondial, a anunţat joi liderul partidului polonez de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), Jaroslaw Kaczynski, care a precizat că Varşovia va cere oficial Berlinului reparaţii de război, relatează agenţiile AFP şi DPA.
O estimare anterioară, menţionată de un parlamentar polonez în 2019, indica circa 850 de miliarde de euro. Partidul Lege şi Justiţie a evocat de mai multe ori în trecut problema reparaţiilor de război, dar fără ca vreo cerere oficială în acest sens să fie transmisă Berlinului. Acum însă, Kaczynski, liderul de facto al Poloniei, a promis că o va face, deşi a admis că procesul obţinerii unor sume ar putea fi lung şi dificil.
Suma prezentată a fost calculată folosind metoda cea mai limitată, precaută, aşadar este posibil ca ea că crească, a mai declarat Kaczynski, la o conferinţă de presă organizată după ce o comisie parlamentară poloneză a prezentat un raport în trei volume despre pierderile economice, patrimoniale şi umane provocate Poloniei de către Germania în al Doilea Război Mondial în perioada 1939-1945.
Din suma totală o parte foarte serioasă reprezintă compensaţia pentru moartea a peste 5,2 milioane de cetăţeni polonezi", a mai spus liderul partidului polonez de guvernământ, evocând faptul că ocupaţia germană a fost incredibil de criminală, incredibil de crudă şi a cauzat efecte care, în numeroase cazuri, se simt şi în ziua de azi.
Guvernul de la Berlin nu a reacţionat deocamdată la aceste declaraţii, dar a precizat în alte dăţi că problema reparaţiilor de război pentru Polonia a fost închisă după ce guvernul comunist polonez din anul 1954 a semnat atunci un acord cu fosta Republică Democrată Germană (RDG) prin care Varşovia renunţa la cererile privind compensaţiile. Însă actualul guvern polonez consideră acel acord drept ilegal.
Emmanuel Macron pledează din nou pentru continuarea dialogului cu Rusia
Preşedintele francez Emmanuel Macron a pledat joi pentru continuarea dialogului cu Rusia, apreciind că "trebuie asumată posibilitatea de a continua să discuţi cu toată lumea", "mai ales cu cei cu care nu suntem de acord", informează AFP.
"Cine are nevoie ca Turcia să fie singura putere din lume care continuă să discute cu Rusia?", a declarat preşedintele Macron în faţa ambasadorilor francezi reuniţi la Palatul Elysee.
"Nu trebuie să cedăm în faţa niciunei forme de falsă morală care ar face să devenim neputincioşi", a continuat Macron, reiterând că "profesia de diplomat înseamnă să discuţi cu toată lumea şi mai ales cu cei cu care nu suntem de acord". "Prin urmare, vom continua să o facem", "în cooperare cu aliaţii noştri", a adăugat Macron, amintind că "divizarea Europei"era "unul dintre obiectivele războiului declanşat de Rusia".
Preşedintele francez este unul dintre puţinii lideri europeni care a discutat cu preşedintele rus Vladimir Putin după declanşarea invaziei în Ucraina, la 24 februarie, strategie pentru care Macron a fost criticat. Palatul Elysee a afirmat mereu că a acţionat astfel în acord cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar contactele cu Moscova au devenit mai rare după dezvăluirea crimelor de război imputate Rusiei, în special la Bucea.
Emmanul Macron a salutat totodată discursul susţinut joi de cancelarul german Olaf Scholz asupra viitorului Uniunii Europene (UE), care este "total în conformitate" cu strategia Franţei asupra suveranităţii europene.
"Salut discursul susţinut" de Olaf Scholz la Praga, "care este total în conformitate" cu strategia promulgată de Franţa pentru a face UE "mai puternică", a declarat Macron.
Făcând bilanţul primului său mandat (2017-2022), şeful statului francez, reales în luna mai, a afirmat că a reuşit să facă "din întărirea suveranităţii europene o realitate tangibilă". "Am trasat cadrul şi am plăcerea să constat că acest cadru s-a generalizat. El a fost adoptat progresiv de întreaga Europă şi este acum asumat de Germania", a adăugat liderul francez.
În discursul său din Republica Cehă, ţară ce asigură în prezent preşedinţia UE, Olaf Scholz a susţinut o pledoarie în favoarea unei extinderi a UE până la "30 sau 36 de membri", prin intrarea ţărilor din Balcanii Occidentali, a Ucrainei şi a Republicii Moldova şi chiar a Georgiei. De asemenea, el a pledat pentru dispariţia dreptului de veto, care comportă riscul paralizării instituţiei europene.
Subliniind dimensiunea geopolitică a procesului de extindere a UE, el a afirmat că realpolitik trebuie să însemne implicarea prietenilor şi a partenerilor cu valori comune şi sprijinirea lor pentru a fi puternici în competiţia globală prin cooperare. În opinia sa, Europa trebuie să se opună ameninţării reprezentate de autocraţia neoimperialistă.
Vladimir Putin nu va asista la funeraliile lui Mihail Gorbaciov, anunţă Kremlinul
Preşedintele rus Vladimir Putin nu va asista sâmbătă la funeraliile ultimului lider sovietic Mihail Gorbaciov, decedat la vârsta de 91 de ani, a anunţat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, informează AFP şi Reuters.
"Ştim că ceremonia principală va fi pe 3 septembrie, precum şi funeraliile, însă agenda preşedintelui nu-i va permite să fie acolo", a declarat Dmitri Peskov într-o conferinţă de presă, precizând că Vladimir Putin s-a deplasat deja la spitalul moscovit unde a murit Mihail Gorbaciov pentru "a depune flori la sicriul lui".
Miercuri, Kremlinul l-a descris pe Mihail Gorbaciov drept un om de stat care a schimbat istoria lumii, dar i-a reproşat în acelaşi timp romantismul său cu privire la posibilitatea unei apropieri de Occident.
Gorbaciov a murit marţi noaptea la vârsta de 91 de ani. Reformele sale au anunţat sfârşitul războiului rece, dar au şi grăbit destrămarea Uniunii Sovietice după mai puţin de şapte ani la putere. Respectat în Occident, moştenirea sa în propria patrie este mult mai complicată, mulţi ruşi acuzându-l de turbulenţele pe care le-au declanşat reformele sale şi considerând că scăderea ulterioară a nivelului de trai a fost un preţ prea mare de plătit pentru democraţie.
Dmitri Peskov a mai declarat joi că decizia Uniunii Europene (UE) de a anula regimul simplificat de vize pentru turiştii ruşi este "ridicolă" şi o veste proastă pentru cetăţenii ruşi.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a dat de asemenea de înţeles că Rusia ia în calcul posibile contramăsuri şi a subliniat că aceasta "va face situaţia mai dificilă şi pentru europeni".
Miniştrii de externe din Uniunea Europeană au decis miercuri să suspende acordul care relaxa regimul de vize cu Rusia, ceea ce va face ca procesul de obţinere a vizelor de către cetăţenii ruşi să fie mai anevoios şi mai lung, în contextul invaziei ruse din Ucraina.
Nu vă mai jucaţi cu focul, un accident la centrala nucleară Zaporojie ar fi "catastrofal", atenţionează directorul Crucii Roşii
Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a îndemnat joi la încetarea tuturor operaţiunilor militare în jurul centralei nucleare Zaporojie, aflată sub controlul armatei ruse în Ucraina, atenţionând că un atac ar duce la o "catastrofă" şi că nu s-ar putea face prea multe din punct de vedere umanitar dacă acolo va avea loc un accident, informează AFP şi Reuters.
"Este timpul să nu vă mai jucaţi cu focul şi să fie luate mai degrabă măsuri concrete" pentru a proteja centrala, a spus directorul general al CICR, Robert Mardini. "Cea mai mică eroare de calcul ar putea face ravagii pe care le vom regreta vreme de decenii", a atenţionat el.
"Dacă va avea loc o scurgere nucleară, va fi dificil dacă nu chiar imposibil să se ofere asistenţă umanitară... şi de aceea luptele trebuie să înceteze. Scenariul ar putea fi un incident masiv şi... nimeni nu va putea face mare lucru pentru a depăşi consecinţele groaznice", a adăugat Mardini în cadrul unei conferinţe de presă în timpul vizitei sale în Ucraina, întrebat despre un plan de urgenţă în cazul unui accident la cea mai mare centrală nucleară din Europa.
Directorul general al CICR a salutat planificata vizită a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), organism subordonat ONU, pentru a inspecta distrugerile de la centrală.
Mardini a mai spus pentru Reuters că CICR nu stochează şi nu distribuie pastile cu iod populaţiei de lângă centrală, pentru a evita să provoace panică. "Nu vrem să dăm un semnal că (un accident la centrală) este inevitabil", a spus el. "Acesta este un risc total autoprovocat, care trebuie oprit în totalitate", a declarat el.
Operatorul ucrainean a anunţat joi că a închis unul dintre cele două reactoare operaţionale ale centralei, din cauza bombardamentelor ruse. Celălalt reactor continuă să asigure energie pentru nevoile proprii ale centralei.
La rândul său, Ministerul Apărării rus a declarat că a utilizat elicoptere pentru a distruge "un grup de sabotaj" ucrainean, care, susţine ministerul, a aterizat lângă centrală, potrivit agenţiei de presă Interfax.
O misiune a AIEA urma să ajungă joi la această centrală, cea mai mare din Europa, care este ocupată de ruşi şi care a fost bombardată de mai multe ori, generând temeri cu privire la o catastrofă nucleară, notează Agerpres.
Preşedintele Lukoil a murit după ce a căzut de la fereastra spitalului - surse
Ravil Maganov, preşedintele celui de-al doilea mare producător de petrol din Rusia, Lukoil, a murit joi după ce ar fi căzut de la fereastra unui spital din Moscova, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu situaţia. Şi unele surse mass-media ruse au relatat despre moartea lui Maganov, în vârstă de 67 de ani, care era şi vicepreşedintele al Lukoil, citând surse anonime. Reprezentanţii Lukoil nu au fost disponibili imediat pentru comentarii, scrie Rador, citând Reuters.
Rusia a oprit livrarea de gaze prin Nord Stream 1
Rusia a oprit complet aprovizionarea cu gaz către Europa printr-o conductă majoră, susţinând că sunt necesare lucrări de mentenanţă. Gigantul energetic de stat rus Gazprom a declarat că restricţiile asupra conductei Nord Stream 1 se vor menţine în următoarele trei zile. Rusia a redus deja semnificativ exporturile de gaze prin conductă. Moscova neagă acuzaţiile că ar folosi sursele de energie ca armă de război împotriva ţărilor occidentale, scrie Rador, citând BBC.
Conducta Nord Stream 1 se întinde pe 1.200 km, pe sub Marea Baltică, de la coasta Rusiei, lângă Sankt Petersburg, până în nord-estul Germaniei. Este funcţională din 2011 şi poate trimite maxim 170 de milioane de metri cubi de gaz pe zi din Rusia în Germania.
Speranţa de viaţă în SUA, cel mai scăzut nivel după 1996
Speranţa de viaţă în SUA a atins cel mai scăzut nivel de după 1996, situaţie generată în cea mai mare măsură de pandemia de COVID-19. Potrivit statisticilor guvernamentale, durata medie de viaţă a unui american este de puţin peste 76 de ani, în scădere faţă de nivelul de 79 de ani înregistrat în urmă cu trei ani. Scăderea speranţei de viaţă este în mod special semnalată în rândul amerindienilor şi a celor nativi din Alaska, scrie Rador, citând BBC.
Autorităţile din Italia au pus sechestru pe 11 vile deţinute de miliardarul rus Viaceslav Kantor
Autorităţile din Italia au pus sechestru pe 11 vile, care îi aparţin miliardarului rus Viaceslav Kantor, relatează Agenţia de presă RBC, cu referire la informaţiile publicate de 'L'Unione Sarda', cotidian regional italian pentru Insula Sardinia, scrie Rador. Consiliul Europei a dispus confiscarea bunurilor miliardarului rus Viaceslav Kantor, în luna aprilie, imediat după impunerea unor sancţiuni personale ale UE împotriva acestuia, dar, din cauza schemei complexe de proprietăţi ale miliardarului rus Viaceslav Kantor, procesul a fost finalizat abia în luna august, notează ziarul 'L'Unione Sarda'.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
