Meteorologii estimează că vom cunoaște din nou temperaturi extreme în vara anului 2026, potrivit earth.org. Anul 2026 ar putea intra în top 4 al celor mai călduroși ani înregistrați vreodată, conform Serviciului Național de Meteorologie din Marea Britanie.

Informația a fost confirmată de Roxana Bojariu, climatolog ANM, care a declarat, în exclusivitate pentru DC News, că tendința înregistrată în ultimii ani, cu veri călduroase, caracterizate de temperaturi ridicate, perioade caniculare și intensificarea fenomenelor extreme, va continua și anul acesta.

Va fi una dintre cele mai călduroase veri

„Avem de-a face cu o tendință de creștere a temperaturilor în toate anotimpurile. Creșterea e mai susținută în anotimpul de vară, apoi vine iarna, apoi primăvara, iar pe locul patru e toamna. Aceste tendințe le exprimăm statistic, adică nu înseamnă că fiecare vară e mai caldă fix decât precedenta, există fluctuații. Dar aceste fluctuații ne arată că avem temperaturi din ce în ce mai mari vara, valuri de căldură din ce în ce mai intense și mai de durată. Și se declașează mai rapid. Iar fenomenele convective, caracteristice sezonului cald, vin și ele cu manifestări mai severe.

Este o posibilitate mare să avem, iarăși, o vară cu valuri de căldură, cu Coduri Roșii de caniculă destul de multe și generalizate la nivelul țării. Aceste perioade caniculare vor fi întrerupte de furtuni foarte intense, cu cantități foarte mari de precipitații, care cad în timp scurt și nu au timp să reîncarce rezerva de apă din sol, atât de necesară în anotimpul cald. Tabloul acesta al verilor, pe care l-am avut în ultimii ani, continuă să fie valabil. Doar intensitatea fenomenelor de acest tip variază”, a explicat Roxana Bojariu, climatolog la Administrația Națională de Meteorologie, la emisiunea „Antimit” de la DC News, în dialog cu jurnalistul Val Vâlcu.

Temperatura globală pentru 2026 va fi cu aproximativ 1,46°C peste media perioadei preindustriale (1850-1900). Acest lucru ar face ca 2026 să fie al patrulea an la rând cu peste 1,4°C față de acea medie.

Creșterea temperaturilor extreme este un rezultat direct al încălzirii globale, determinată de gazele cu efect de seră care rețin căldura în atmosferă. Acest lucru crește temperatura suprafeței Pământului, provocând valuri de căldură mai lungi și mai intense. Creșterea neîncetată a nivelului de gaze cu efect de seră din atmosferă a coincis cu o creștere constantă a temperaturilor globale, ultima decadă reprezentând primii 10 cei mai fierbinți ani din istorie.

Anul 2024, care se află în fruntea clasamentului, a fost și primul care a depășit pragul critic de 1,5°C pentru încălzirea globală, stabilit în Acordul de la Paris. Pentru 2025, se preconizează că va fi al doilea sau al treilea cel mai cald an din istorie, posibil la egalitate cu 2023.

El Nino ar putea sa revină în vara 2026

Analiștii climatici spun că primele semne din Pacificul ecuatorial indică o posibilă revenire a fenomenului El Nino în vara anului 2026, cu o posibilă extindere până în 2027. Astfel, oamenii de știință avertizează că revenirea fenomenului ar putea consolida și mai mult tendința ascendentă a temperaturilor globale.

O astfel de evoluție ar putea amplifica tendința actuală de încălzire și ar putea crește riscul de valuri de căldură, secetă și incendii de vegetație în multe regiuni din întreaga lume. Ultimele proiecții ale platformei europene de analiză a vremii și climei, Severe Weather Europe, sugerează că El Nino va reveni în 2026, se va intensifica în a doua jumătate a anului și va persista pe parcursul sezonului 2026-2027.

Acest lucru ar putea însemna încă un an în care temperaturile globale vor rămâne aproape de - sau vor atinge pentru scurt timp - pragul de încălzire de 1,5°C peste media perioadei preindustrială, alături de riscuri sporite de valuri de căldură, secetă, incendii de vegetație și alte impacturi legate de climă, care se agravează atât la nivel global, cât și regional.

El Nino reprezintă faza caldă a fenomenului El Nino-Oscilația Sudică (ENSO), un ciclu climatic natural. În timpul fenomenului El Nino, temperatura medie globală este adesea mai mare decât în mod normal. Fenomenul perturbă modelele de precipitații la nivel mondial, aducând ploi mai abundente în unele regiuni, în timp ce altele sunt mult mai uscate, potrivit nationthailand.

Efectele încălzirii globale

Roxana Bojariu a adus explicații, de asemenea, și pentru fenomenul încălzirii globale, în contextul în care țări din emisfera nordică au cunoscut o iarnă mult mai severă decât cele înregistrate în anii anteriori. Chiar dacă în această zonă a globului iarna 2025-2026 nu a prezentat perioade cu temperaturi ridicate ca în alți ani, emisfera sudică înregistrează temperaturi mult mai ridicate decât cele obișnuite.

„În zona arctică, precum Groenlanda, dar și în zona de nord a Pacificului, dar și în zone din emisfera sudică, acolo unde e vară, sunt temperaturi mult peste ceea ce ar fi normal. Dacă facem o medie a tuturor acestor temperaturi, iar ieșim pe plus. Și în cazul României avem o tendință de creștere a temperaturilor, inclusiv în anotimpul de iarnă. Doar că această tendință e statistică. Nu avem, în fiecare an, o iarnă din ce în ce mai caldă decât precedenta, ci numărul de ierni mai călduroase devine din ce în ce mai mare comparativ cu numărul de ierni în care temperaturile sunt preponderent sub ceea ce e normal, luând ca interval de referință cel mai recent interval - 1991-2020, ca să putem să avem o idee, ca să nu ne întoarcem la anii '60, când vorbim despre o diferență și mai mare. Aceste episoade de vreme rece din România nu contrazic mersul schimbării climei în general. Astfel de episoade, chiar și în condițiile schimbărilor climatice, sunt posibile, dar ele devin mai rare și au o intensitate relativ mai mică. Am avut o iarnă cu un ianuarie cu valuri de frig la fel ca în 2017. De atunci, lunile ianuarie au fost relativ calde. Oricum o luăm, avem o medie, per total, peste a ceea ce ar fi normal”, a mai spus Roxana Bojariu, în exclusivitate pentru DC News.