Comisia Europeană a propus o nouă operațiune de asistență macrofinanciară (AMF) de 1 miliard EUR pentru Ucraina, ca prima parte a pachetului excepțional de AMF de până la 9 miliarde EUR, anunțată în comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 și aprobată de Comisia Europeană. Consiliul din 23-24 iunie 2022.
Propunerea face parte din efortul extraordinar al UE, alături de comunitatea internațională, de a ajuta Ucraina să își răspundă nevoilor financiare imediate în urma agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei.
Acesta va completa sprijinul deja oferit de UE, inclusiv un împrumut AMF de urgență de 1,2 miliarde EUR plătit în prima jumătate a anului. Luate împreună, cele două componente ale programului ar aduce sprijinul total al MAE acordat Ucrainei de la începutul războiului la 2,2 miliarde EUR și ar putea ajunge până la 10 miliarde EUR odată ce pachetul complet de AMF excepțională pentru Ucraina devine operațional.
”Astăzi propunem 1 miliard de euro pentru Ucraina. Prima parte a pachetului de asistență macrofinanciară anunțat în luna mai. Aceasta va contribui la satisfacerea nevoilor urgente ale țării. UE va continua să acorde asistență Ucrainei și, pe termen mai lung, va sprijini reconstrucția acesteia”, a scris Ursula von der Leyen într-un mesaj postat pe contul de Twitter.
Today we propose €1 billion for Ukraine.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 1, 2022
The first part of the macro-financial assistance package announced in May.
It will help meet urgent needs in the country.
The EU will keep on providing relief to Ukraine and in a longer-term support its reconstruction. pic.twitter.com/Ln3FCP4iUj
Procedura de asigurare a ajutorului financiar către Ucraina
Conform propunerii, fondurile MAE vor fi puse la dispoziția Ucrainei sub formă de împrumuturi pe termen lung în condiții favorabile. Asistența va sprijini stabilitatea macroeconomică și rezistența generală a Ucrainei în contextul agresiunii militare a Rusiei și al provocărilor economice care au urmat.
Într-o altă expresie de solidaritate, bugetul UE va acoperi costurile cu dobânzile aferente acestui împrumut. Ca și pentru toate împrumuturile AMF anterioare, Comisia va împrumuta fonduri pe piețele internaționale de capital și va transfera încasările în aceleași condiții Ucrainei.
Împrumutul acordat Ucrainei va fi garantat cu 70% din valoare prin sume alocate de la bugetul UE.
De îndată ce Parlamentul European și Consiliul aprobă propunerea și vor fi semnate Memorandumul de înțelegere și Acordul de împrumut corespunzător cu autoritățile ucrainene, Comisia va pune rapid la dispoziția Ucrainei suma de 1 miliard EUR.
Această asistență financiară vine în completarea sprijinului fără precedent oferit de UE până în prezent, în special asistența umanitară, pentru dezvoltare și apărare, suspendarea tuturor taxelor de import la exporturile ucrainene pentru un an sau alte inițiative de solidaritate, de ex. pentru a aborda blocajele din transport, astfel încât exporturile, în special de cereale, să poată fi asigurate.
Citește și...
Greșeala strategică a Ursulei von der Leyen. UE ratează o șansă istorică
Uniunea Europeană și-a demonstrat forța (și utilitatea) într-un moment critic, gestionat de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen. Victoria nu a fost fructificată, nu a dus la o consolidare pe termen lung a identității europene, dimpotrivă, s-a sfârșit cu o ceartă pe bani, o nouă dispută între săracii din Est și bogații din Vestul și Nordul continentului.
Construcția europeană și-a arătat nu doar forța, ci și principala slăbiciune: structura birocratică de la vârful Uniunii.
În noiembrie 2020, Comisia Europeană anunța încheierea unui acord cu primele două companii producătoare de vaccinuri COVID-19. Ne mai amintim, oare, contextul? Cum se jeluiau bloggerii, încă din martie, pe Facebook, repetând obsesiv formula ”nimic nu va mai fi la fel”? Cum share-uiau rețetele de pâine de casă, în lockdown? Cum se prăbușeau bursele, cum cădea economia? Cât de puternică era cererea adresată, deopotrivă, elitelor științifice și politice: dați-ne un vaccin!
Iar Ursula von der Leyen, deci UE, a reușit ceea numai trei lideri mondiali puteau atunci obține.
Pentru ai tăi, toate bărcile de pe Titanic
Israelul, grație unui sistem de sănătate super-informatizat și a unei administrații de război, a fost favorizat de Pfizer. Marea Britanie avea propriul producător, AstraZeneca, iar Statele Unite… sunt Statele Unite. În criza vaccinurilor, totuși, UE a reușit să fie egală cu SUA, obținând pentru cetățenii săi și pentru economiile statelor membre vaccinuri de la Pfizer ori Moderna. Ca să înțelegem cât de mare a fost victoria, gândiți-vă cum ar fi să poți cumpăra, pentru o minoritate a pasagerilor, toate bărcile de pe Titanic. Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
