Tezaurul de la Răcătău s-a întors acasă. Cum arată piesele care au scăpat de jaful din Olanda / foto în articol
Piesele care fac parte din tezaurului de la Răcătău s-au întors acasă. Au făcut parte din expoziția de la Muzeul Drents, de unde au fost furate coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice.
CITEȘTE ȘI - Un coif ca cel de aur de la Coțofenești a apărut într-o vitrină din Assen / foto în articol
Luna trecută, un jaf care a durat aproximativ 3 minute a dus la pierderea, posibil pentru totdeauna, a patru piese de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul istoric și cultural al României. E vorba de coiful de aur de la Coțofenești, emblema Muzeului Național de Istorie a României, și trei brățări de aur din perioada dacică.
„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic (...).
Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transmis, printre altele, Muzeul Naţional de Istorie a României despre coiful de aur de la Coțofenești.
Pe lângă piesele furate, din expoziția „Dacia, regatul aurului și argintului”, organizată (în perioada iulie 2024-ianuarie 2025) la Drents Museum din Assen – Țările de Jos, au făcut parte și piese din Tezaurul de la Răcătău.
Foto: Agerpres
Tezaurului de la Răcătău s-a întors acasă
Complexul Muzeal Iulian Antonescu din Bacău a informat că bunurile culturale de patrimoniu împrumutate Muzeului Național de Istorie a României pentru expoziția din Țările de Jos au fost returnate Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.
Aceste piese sunt cele mai valoroase obiecte din patrimoniul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, cunoscute fiind sub numele de „Tezaurul de la Răcătău”.
„Aceste prețioase artefacte (Anton Coșa, Podoabe din patrimoniul Muzeului de Istorie Bacău, Onești, Editura Magic Print, 2023, p. 23-26 respectiv p. 122-123, planșa I / 1-2 și planșa II / 1-6), din epoca bronzului (sec. XX-XIX a.Chr.), au fost descoperite în anul 1969, la Răcătău (județul Bacău), în urma cercetărilor efectuate de arheologul Viorel Căpitanu [cel care a fost timp de câțiva ani (1971-1973; 1990-1998) și director al Muzeului de Istorie din Bacău – astăzi Complexul Muzeal „Iulian Antonescu Bacău”].
Tezaurul de la Răcătău se compune dintr-un număr de 41 de obiecte de aur (o spirală, 6 inele de buclă, un șirag de 34 de mărgele), care „au fost tezaurizate într-un vas de lut ars” (Viorel Căpitanu, Vasile Ursachi, Descoperiri arheologice aparținând epocii bronzului din județul Bacău, în „Carpica”, XI, Bacău, 1979, p. 135-148).
Vasul (având „o formă mai puțin obișnuită”), de tip bol, ușor asimetric, este unul miniatural (Î = 5,6 cm), cu „buza răsfrântă în afară, cu un început de ramă.
Fundul drept, ușor pronunțat. Pastă de bună calitate cu un aspect lucios. Ca degresant s-a folosit nisipul cu bobul fin. [...] Depunerea unui tezaur într-un asemenea vas, nici de ofrandă și nici ceașcă obișnuită de mormânt, sugerează faptul că reprezintă o formă mai puțin obișnuită și care a putut fi folosit pentru tezaurizare” (Viorel Căpitanu și Vasile Ursachi, loc. cit., p. 138).
Spirala (L = 3,2 cm; D = 3 cm) a fost realizată din sârmă groasă de aur, răsucită, formând cinci spirale egale. Capetele sunt subțiate, îndoite în buclă și apoi înfășurate de cinci respectiv de șase ori.
Inelele de buclă au fost executate din bară de aur cu secțiunea plan-convexă (4 buc.) respectiv ușor rectangulară (2 buc.). La cele 4 inele de buclă cu secțiunea plan-convexă (unul având L = 1,8 cm; trei cu L = 1,4 cm), „vârfurile au tendința de a căpăta o concavitate interioară. Prin rulare, bara formează o spiră și apoi este îndoită în sens opus încă o jumătate de spiră”. Dintre cele două inele de buclă, cu secțiunea ușor rectangulară, primul (cu L = 1,2 cm) are „unul dintre capete ascuțit și celălalt ușor subțiat și lățit prin batere”, de inelul de buclă fiind „atașată o veriguță realizată dintr-o bară ușor subțiată către capetele petrecute”, iar cel de-al doilea (cu L = 1,9 cm) are „capetele petrecute, lățite și ascuțite” (Anton Coșa, loc. cit.).
Dintre cele 34 de mărgele din aur, 25 sunt sferice și ușor aplatizate, 7 sunt tubulare, iar 2 sunt ușor elipsoidale (având și o ușoară fațetare)“, informează Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.
Piese de o valoare inestimabilă pentru România
Muzeogarful Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, dr Anton Coșa, precizează că „arheologii Viorel Căpitanu și Vasile Ursachi, în urma analizei Tezaurului de obiecte de aur de la Răcătău, au ajuns la concluzia că acesta „a aparținut purtătorilor culturii Monteoru din așezarea de la Răcătău”, că „nefăcând parte din inventarul unui mormânt, constituie deocamdată un tezaur unic în Moldova [...] compus exclusiv din piese de podoabă aparținând unei femei [...] care făcea parte dintr-o familie cu un anumit rol în cadrul comunității tribale de la Răcătău” (Viorel Căpitanu și Vasile Ursachi, loc. cit., p. 146)“.
„Obiectele de aur din Tezaurul de la Răcătău (intrat în patrimoniul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău în urma cercetărilor arheologice din anul 1969 de la Răcătău) sunt inventariate în Colecția „Tezaur”, iar vasul-bol (de lut ars) din Tezaurul de la Răcătău este inventariat în Colecția „Bunuri arheologice și istorico-documentare”“, a mai spus Anton Coșa.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
