EXCLUSIV Când folosim tratamentul simptomatic sau antibiotic? Dr. Sarafoleanu arată principalele semnale

Autor: Tiberiu Vasile

În cadrul „HEALTH FORUM: Managementul responsabil al antibioticelor în sezonul virozelor: riscuri și soluții”, conferință organizată de DC News Media Group, unde au fost discutate mai multe subiecte esențiale, prof. univ. dr. Codruț Sarafoleanu, medic primar ORL, a vorbit despre modul în care pacienții sunt, în general, mai educați și mai conștienți de riscurile automedicației cu antibiotic. Totuși, încă persistă situații în care diferențierea între tratamente simptomatice și antibiotice poate fi dificilă, iar cunoașterea semnelor de alarmă rămâne esențială pentru decizia corectă.

"Pacienții au devenit mai responsabili pentru că au realizat ce înseamnă rezistența la antibiotice"

"Pacienții, față de ultimii ani, sunt mai bine pregătiți. Li s-a explicat pacienților, au fost suficiente campanii media care au dezvoltat subiectul și au explicat riscurile la care ne supunem dacă luăm tratamente antibiotice nejustificate. Cred că a mărit gradul de aderență al populației la ideea aceasta de a face tratament simptomatic pe răcelile banale. Nu mai este presiunea atât de mare, de exemplu din partea părinților, în cabinetele de medicină de familie sau în camerele de gardă și cabinetele medicilor ORL, în numele cărora vorbesc acum. Oamenii au devenit mai responsabili pentru că au realizat ce înseamnă rezistența la antibiotice. Avem însă și reversul medaliei, în sensul în care încă se mai folosesc antibiotice rămase de la o infecție anterioară, împrumutate de la vecini sau de la membri ai familiei, ceea ce evident este o greșeală fundamentală. Ceea ce s-a remarcat în ultima vreme este nu doar creșterea rezistenței la antibiotice, dar și creșterea rezistenței la unele antivirale. Este firesc. Un alt aspect important, care trebuie explicat pacienților și colegilor noștri, este faptul că noi molecule de antibiotic care să se potrivească spectrului microbian din infecțiile respiratorii nu s-au inventat în ultimii ani într-un ritm atât de alert pe cât au evoluat rezistențele și infecțiile bacteriene.

Semnele pentru tratarea simptomatică și pentru cea cu antibiotice

Inițial, la simptomele banale, o usturime de nas, ceva secreții apoase, seroase sau chiar mucoase, o jenă faringiană, o durere care poate iradia spre urechi, chiar și o tuse seacă, la început nu necesită niciun fel de tratament antibiotic. În principiu, din respect pentru ceilalți din comunitate se folosește o mască sau izolarea la domiciliu, respectiv tratament simptomatic. În momentul în care observăm că febra persistă, iar valorile acestea sunt ridicate, în ciuda tratamentului antitermic, antiinflamator pe care pacientul și-l administrează, atunci ar fi primul semn de atenție. Apoi, repet, schimbarea aspectului secrețiilor nazale, apariția tusei productive cu expectorație mucopurolentă, depozitele pultacee la nivelul amigdalelor, acele depozite albicioase, și uneori imposibilitatea de a înghiți, sunt semne pentru ceva mai serios. Unii pacienți care ajung la infecții bacteriene grave nu-și pot înghiți la un moment dat nici saliva. Au dificultăți de deschidere a gurii, iar aceste semne trebuie să le atragă atenția și să se prezinte către o cameră de gardă sau către un cabinet de specialitate. Ce aș putea să vă mai spun este faptul că înainte era o presiune foarte mare, iar un studiu foarte interesant făcut în Marea Britanie, în care colegii medici de familie au remarcat că exista o creștere a prescripțiilor de antibiotic, la siguranță, ca să spun așa, în weekend. Presiunea pacienților era foarte mare, iar dacă li se întâmpla ceva din aceste complicații în weekend, să fie asigurați cu antibiotic. S-a întâmplat și în România, dar această presiune, din fericire, s-a mai relaxat în ultimii ani", a explicat Prof. univ. dr. Codruț Sarafoleanu, medic primar ORL.

CITEȘTE ȘI: Dacă avem roșu în gât, trebuie să luăm antibiotic? Prof. Sarafoleanu demontează cele mai mari mituri despre răcelile de sezon

VEZI TOATĂ CONFERINȚA AICI: