De ce dietele cu conținut redus de carbohidrați pot crește riscul de boli cardiace

Autor: Alexandra Curtache

Dacă încercați să vă îmbunătățiți sănătatea inimii, probabil vi s-a recomandat o dietă săracă în carbohidrați sau grăsimi. Dar, potrivit unui nou studiu publicat în Journal of American College of Cardiology, limitarea cantității de carbohidrați și grăsimi consumate nu este neapărat soluția miraculoasă pentru reducerea riscului de boli cardiace.

Cercetătorii de la Harvard au analizat datele unui sondaj privind dieta și rezultatele privind starea de sănătate a aproximativ 200.000 de profesioniști din domeniul sănătății pe o perioadă de 30 de ani și au măsurat riscul asociat de a dezvolta boli de inimă.

Cercetătorii au comparat profesioniștii din domeniul sănătății care au urmat o dietă săracă în carbohidrați și au descoperit că riscul de boli de inimă ar putea crește cu 14% dacă persoana consuma în mod regulat carbohidrați nesănătoși sau rafinați. Cu toate acestea, dacă persoana consuma carbohidrați sănătoși, cum ar fi cereale integrale, riscul scadea cu 15%. 

Acest studiu sugerează că sănătatea „nu înseamnă doar reducerea carbohidraților sau a grăsimilor. Mesajul nostru central este că calitatea dietei contează mai mult.”, spune Zhiyuan Wu, cercetător postdoctoral la departamentul de nutriție al Universității Harvard și coautor al studiului, conform National Geographic. 

Studiul observațional și limitele sale

Deoarece acesta a fost un studiu observațional, cercetătorii nu pot dovedi în mod direct că anumite diete au cauzat efectiv apariția bolilor cardiace la participanții la studiu. Cu toate acestea, faptul că studiul a urmărit un număr mare de persoane pe o perioadă lungă de timp este „impresionant”, spune Camilla Dalby Hansen, cercetătoare la Universitatea din Danemarca de Sud, Odense, care nu a participat la studiu.

Cercetătorii au mers mai departe și au colectat date biologice pentru a contracara potențialele prejudecăți auto-raportate din chestionarele de sănătate, spune Wu. Cercetătorii au prelevat probe de sânge de la peste 11.000 de participanți și au putut să le măsoare metabolomica, moleculele mici din celule și țesuturi, ceea ce a coroborat concluziile lor anterioare.

„Este o metodologie foarte complicată pe care au reușit să o pună în practică. Ceea ce mă bucură foarte mult este adăugarea metabolomicii. Este ceva foarte nou și interesant”, spune Hansen. 

Accentul pe alimentele integrale 

Organismul are nevoie de macronutrienți, sau carbohidrați, proteine și grăsimi, pentru a ne furniza energie și a ne susține sănătatea generală. Și nu lipsesc opțiunile alimentare din care să obținem macronutrienții: friptură, fructe, fulgi de ovăz, fast food, înghețată, legume și multe altele.

Dar alimentele pe care le consumăm au calități diferite. De exemplu, în cadrul studiului, cercetătorii de la Harvard au făcut distincția între carbohidrații rafinați de calitate scăzută și carbohidrații de calitate înaltă, precum cerealele integrale.

Studiul a diferențiat, de asemenea, calitatea surselor de grăsimi. Grăsimile nesănătoase de calitate inferioară, cum ar fi grăsimile trans sau grăsimile saturate, care se găsesc în alimente precum carnea roșie, smântâna și untul, nu sunt ușor metabolizate de organism. Grăsimile nesănătoase sunt adesea asociate cu un risc mai mare de boli precum diabetul de tip 2 și bolile de inimă. 

În schimb, grăsimile sănătoase de înaltă calitate, precum cele din avocado sau nuci, sunt ușor de descompus de organism pentru a fi utilizate ca energie și, în plus, te mențin sătul.

„Grăsimile sunt cele mai uimitoare macronutrienți. Ele protejează sănătatea creierului, funcția hormonală și pielea. De asemenea, protejează sistemul cardiovascular, curățând arterele de reziduuri”, spune Hansen.

Dietele sănătoase versus cele nesănătoase

Cercetătorii au creat diferite categorii de diete sănătoase și nesănătoase în cadrul studiului. O dietă sănătoasă a fost definită ca fiind una care include mai multe proteine și grăsimi de origine vegetală sau proteine și grăsimi de înaltă calitate, precum și carbohidrați de înaltă calitate. În schimb, o dietă nesănătoasă a fost definită ca fiind bogată în carbohidrați rafinați de calitate scăzută și proteine și grăsimi animale, care au fost considerate o sursă de grăsimi de calitate scăzută în cadrul studiului.

Rezultatele arată clar că diferența dintre calitatea grăsimilor și a carbohidraților poate reduce riscul de îmbolnăvire, chiar dacă participanții au consumat mai puțini carbohidrați sau grăsimi. Mai precis, participanții care au consumat carbohidrați de înaltă calitate și mai multe proteine și grăsimi vegetale au prezentat un risc mai mic de boli cardiace în comparație cu cei care au consumat mai mulți carbohidrați rafinați și grăsimi și proteine animale. 

Mai mult, cei care își obțineau proteinele și grăsimile din surse animale prezentau o corelație mai pozitivă cu consumul de grăsimi saturate și trans, care pot crește riscul de boli cardiovasculare.

Hansen consideră că o limitare a studiului este modul în care acesta simplifică categoriile „sănătos și nesănătos”, clasificând grăsimile și proteinele animale ca fiind nesănătoase.

„În opinia mea, nu toate proteinele și grăsimile animale sunt nesănătoase”, spune ea.

Wu este de acord că unele proteine animale cu conținut redus de grăsimi pot fi benefice, cum ar fi iaurtul. Cu toate acestea, alți experți subliniază modul în care acest studiu evidențiază beneficiile suplimentare ale cerealelor integrale și ale proteinelor și grăsimilor vegetale în comparație cu alte tipuri.

„Asta nu înseamnă să nu consumați proteine animale, ci să vă concentrați în mare măsură pe alimente integrale și proteine și grăsimi de origine vegetală. Consumul mai mare de alimente de origine vegetală a demonstrat de-a lungul timpului beneficii mai mari pentru sănătate”, cum ar fi leguminoasele și fasolea, spune Jennifer Sacheck, profesor la Școala de Sănătate Publică a Universității Brown. 

Markeri ai succesului în organismele participanților

Probele de sânge prelevate pe parcursul studiului au oferit, de asemenea, informații despre starea reală de sănătate a participanților. Cei care au urmat diete mai sănătoase, cu conținut redus de carbohidrați și grăsimi, aveau niveluri mai ridicate de colesterol bun și niveluri mai scăzute de trigliceride, care sunt produse atunci când organismul nostru atinge o limită calorică sănătoasă. Nivelurile mai ridicate de colesterol bun pot proteja organismul de bolile de inimă, eliminând colesterolul rău din arterele noastre. 

Cercetătorii au analizat, de asemenea, metaboliții, sau moleculele rămase după ce organismul nostru metabolizează ceva.

„Dacă spui că mănânci anumite lucruri, metabolomul tău indică de fapt că așa este”, spune Sacheck.

Un metabolit, acidul hipuric, a fost asociat într-o măsură mai mare cu participanții care au urmat diete mai sănătoase, cu conținut redus de carbohidrați și grăsimi. Acidul hipuric poate fi un alt indicator al unei diete bogate în fructe și legume. Rezultatele confirmă modelarea riscurilor și sugerează că dietele mai sănătoase conduc la rezultate biologice mai bune.

Interesant este că Wu spune că atât cei care au urmat o dietă sănătoasă cu conținut redus de carbohidrați, cât și cei care au urmat o dietă sănătoasă cu conținut redus de grăsimi au prezentat semne similare de sănătate bună. Pentru el, acest lucru subliniază faptul că avem mai multe opțiuni în ceea ce privește tipul de dietă pe care vrem să o urmăm, în acest caz, săracă în carbohidrați sau săracă în grăsimi, atâta timp cât ne concentrăm pe consumul de alimente integrale și surse de grăsimi și carbohidrați de înaltă calitate.

„Cred că acest lucru oferă mai multă flexibilitate în ceea ce privește preferințele, oferind în același timp o protecție cardiovasculară mai bună”, spune Wu.