De ce "Consiliul Păcii" al lui Donald Trump este evitat de marile democrații - analiză

Autor: Doinița Manic

„Consiliul Păcii” al lui Donald Trump, creat anul trecut printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU și menit să se concentreze exclusiv pe implementarea unui plan de pace pentru Gaza, riscă să devină un proiect controversat pe scena globală.

Potrivit unei analize publicate de The Guardian, mai multe democrații occidentale importante evită să participe la prima reuniune a organismului, programată în această lună și condusă de președintele SUA, considerând că acest consiliu i-ar putea permite președintelui SUA să se amestece în afacerile altor țări după cum consideră de cuviință. Sursa citată notează că aliați-cheie ai SUA precum Franța, Germania, Marea Britanie și Canada sunt printre cei care nu vor participa la prima reuniune.

"Se pare că au fost descurajați de o cartă a Consiliului pentru Păce care îl desemnează pe Trump judecător, juriu, călău, operator de bani, designer grafic și orice altceva și-ar putea dori de la Consiliul pentru Păce", scrie The Guardian.

Țările care au acceptat să adere la Consiliul Păcii al lui Donald Trump

La formarea consiliului, în noiembrie 2025, Trump a invitat aproximativ 60 de țări să se alăture. Până în prezent, doar aproximativ 20 de țări au declarat că vor participa: Albania, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Bahrain, Belarus, Bulgaria, Egipt, Ungaria, Indonezia, Israel, Iordania, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Maroc, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan și Vietnam.

„Puține dintre țările care s-au înscris în consiliu sunt democrații”, a remarcat Reuters.

Când consiliul de securitate al ONU a votat anul trecut pentru înființarea Consiliului pentru Pace ca „administrație de tranziție”, unicul scop al acestuia era implementarea planului de pace în 20 de puncte al lui Trump pentru Gaza, dar situația s-a transformat rapid în ceva diferit, Trump concentrându-se mult pe abordarea situației din Gaza. Se pare că statutul Consiliului pentru Pace, care stabilește obiectivele și structura organizatorică a acestuia, nu menționează Gaza nici măcar o dată.

Puteri extinse pentru Donald Trump

Trump nu a încercat să-și ascundă ambițiile mai mărețe în discursul său din ianuarie. „Vom avea mare succes în Gaza. Va fi un lucru bun de urmărit. Și putem face și alte lucruri. Putem face numeroase alte lucruri odată ce acest consiliu va fi complet format, putem face practic orice vrem”.

Este departe de ceea ce a anunțat anterior ONU. Și probabil că ONU nu a avut în vedere crearea unui consiliu al păcii pe care Trump să-l prezideze atât timp cât consideră de cuviință, mai scrie The Guardian. 

„Înlocuirea președintelui poate avea loc numai în urma demisiei voluntare sau ca urmare a incapacității, astfel cum se stabilește prin vot unanim al Consiliului Executiv”, se arată în statutul consiliului.

Având în vedere că din consiliul executiv numit de Trump fac parte consilierul adjunct al lui Trump pentru securitate națională, doi membri ai cabinetului său și ginerele său, pare puțin probabil ca aceștia să-l considere pe Trump incapabil. În plus, dacă va decide să demisioneze, numai Trump își poate alege succesorul pentru funcția de președinte.

De ce multe capitale europene nu au încredere în Consiliul Păcii al lui Donald Trump

După ultimele declarații făcute de Trump mulți cred că acesta ar putea interveni și în alte situații de conflict.

În plus, mai multe capitale occidentale privesc noua structură ca pe un posibil rival direct al ONU, mai scrie sursa citată. Concentrarea puterii într-un mecanism dominat de un singur lider și finanțat prin contribuții masive ridică întrebări legate de echilibrul instituțional și legitimitatea deciziilor.

Și Nicușor Dan ezită să participe la Consiliul pentru Pace al SUA

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că încă analizează dacă va participa la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, programată pe 19 februarie, la Washington.

VEZI ȘI: Participă România la Consiliul de Pace? Traian Băsescu, mesaj pentru Nicuşor Dan. "Ne dorim relaţia cu SUA, dar ne-am născut în Europa". Chirieac spune de ce depinde decizia

“Suntem încă în discuții cu partea americană și obiectul discuției este care poate să fie statutul unei țări care în momentul acesta, cum e România, nu poate să fie decât observator. Adică, care este formatul discuției și eventualii observatori care este rolul lor în această ședință? În funcție de răspunsul părții americane, decidem dacă să mergem sau să nu mergem”, a explicat președintele, înaintea participării la reuniunea informală a Consiliului European care are loc în Belgia, la Castelul din Alden Biesen.

Totuși, surse din Administrația Prezidențială au declarat între timp pentru Digi24 că Nicușor Dan înclină să nu participe la această reuniune, fiind un format în care țările care nu au decis să adere oficial la Consiliu ar fi în plan secund, ținute „pe margine”.