ÎCCJ anulează pedeapsa polițistului acuzat de divulgarea unei operațiuni DNA

Autor: Tiberiu Vasile

Instanţa supremă a anulat pedeapsa cu suspendare primită de un ofiţer de la Garda de Coastă Constanţa, trimis în judecată sub acuzaţia că a transmis unui ziar local date şi informaţii despre o operaţiune sub acoperire a DNA.

Este vorba de Petrică Bacaim, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) - Garda de Coastă, condamnat definitiv în iulie 2025 de Curtea de Apel Constanţa la un an închisoare cu suspendare pentru comiterea infracţiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, conform unui comunicat de presă.

El a contestat decizia de condamnare la Instanţa supremă printr-o cale extraordinară de atac (recursul în casaţie), având câştig de cauză.

Astfel, ICCJ a dispus miercuri achitarea lui Petrică Bacaim, pe motiv că "fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege".

Flagrant asupra unui investigator sub acoperire

În septembrie 2021, procurorii de la DNA Constanţa organizează o operaţiune ce viza fapte de corupţie în rândul unor poliţişti de frontieră.

Procurorii folosesc un investigator sub acoperire, care primeşte cantitatea de 40 baxuri - 20.000 pachete a câte 20 ţigarete, marca Ashima, netimbrate, pe care urma să o folosească pentru a-i prinde pe poliţiştii corupţi.

Concubina investigatorului era la rândul ei informatoare şi, pe fondul unui conflict între cei doi, ea le spune celor de la Garda de Coastă că ştie pe cineva care are într-o locuinţă din centrul municipiului Constanţa, în apropiere de fostul restaurant Scapino, o mare cantitate de ţigări de contrabandă.

Poliţiştii de frontieră deschid un dosar penal, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, iar în seara zilei de 22 februarie 2022 organizează un flagrant la locuinţa investigatorului DNA, aflând că presupusul contrabandist urma să mute ţigările cu o maşină.

Petrică Bacaim este desemnat să conducă echipa care va organiza flagrantul şi, în timpul percheziţiei, el transmite unei ziariste, prin Whatsapp, o înregistrare video care pare să reprezinte debutul acţiunii, urmată de mai multe mesaje: "Flagrant în desfăşurare Poliţia de frontieră", "În centrul Constanţei", "De la un cititor", "Se pare că sunt peste 10 baxuri într-un BMW jeep de Ungaria". Ulterior, poliţistul îi trimite ziaristei poziţia sa geografică, prin intermediul opţiunii share location şi a asigurat-o că este singura reprezentantă a presei care a primit informaţia, potrivit documentelor din instanţă.

Ziarista trimite la faţa locului o colegă care realizează înregistrări video şi face fotografii. La miezul nopţii, este publicat un articol în exclusivitate despre prinderea unui contrabandist în flagrant, inclusiv un colaj de fotografii cu figura neblurată a investigatorului, flancat de doi lucrători ai Gărzii de Coastă. În articol a fost inserată o fotografie cu autoturismul investigatorului sub acoperire, cu numărul vizibil şi textul "maşina cu numere de Ungaria, burduşită cu ţigări".

Chiar în timpul "flagrantului", o echipă de la DNA - Constanţa vine la faţa locului şi îi informează pe poliţiştii de frontieră că acel "contrabandist" era de fapt investigator sub acoperire, iar ţigările aparţineau autorităţii vamale.

În consecinţă, ziarista este apelată de Petrică Bacaim, care o roagă să nu mai publice nimic, deoarece nu era niciun contrabandist şi nu fusese niciun flagrant, însă jurnalista a refuzat, astfel că poliţistul a rugat-o cel puţin să blureze faţa "contrabandistului".

În dimineaţa zilei de 23 februarie 2023, jurnalista primeşte de la poliţist câteva mesaje prin aplicaţia Signal, printre care: "DNA", "ne vânează, ne urmăresc".

DNA Constanţa declanşează o anchetă pentru a afla cum au ajuns informaţiile şi imaginile video şi foto în presă, fiind audiaţi pe rând purtătorul de cuvânt şi şefii Gărzii de Coastă.

Procurorii analizează articolele publicate şi descoperă că existau destul de multe materiale în care era promovată imaginea poliţistului Petrică Bacaim, oferindu-i astfel posibilitatea "de a fi remarcat în presă, de a i se crea o anumită popularitate care să îl ajute în carieră.

Mai mult, spun procurorii, relaţiile dintre cele două părţi era reciproc avantajoasă.

"Din articolele publicate de ziarul Replica, se poate deduce că relaţia de colaborare a inculpatului cu acest ziar este una de lungă durată, cotidianul promovând constant persoana şi activitatea celui dintâi. Se poate primi ideea susţinută de acuzare că această relaţie oferea avantaje reciproce, în sensul că acest cotidian avea posibilitatea să publice informaţii inedite, bazate pe aspectele comunicate de inculpat şi care ţineau de activitatea de serviciu desfăşurată de acesta, iar reprezentanţii cotidianului îi ofereau posibilitatea de a fi remarcat în presă, de a i se crea o anumită popularitate care să îl ajute în carieră", se arată în documentele din instanţă.

Poliţistul a adus ca martori în favoarea lui pe directorul Gărzii de Coasă, dar şi pe procurorul care s-a ocupat de dosarul cu flagrantul

Poliţistul a adus ca martori în favoarea lui atât pe directorul Gărzii de Coasă, dar şi pe procurorul care s-a ocupat de dosarul cu flagrantul.

"Martorul a arătat că a fost procurorul de caz în acel dosar format ca urmare a informaţiilor primite despre existenta unui depozit clandestin de ţigări, iar informatoarea era o domnişoară care s-a certat cu concubinul ei. După ce a luat mandate de la judecător, au stabilit o strategie de lucru, fiind implicaţi mai mulţi poliţişti, i-a cerut inculpatului să conducă echipa şi să ia măsurile ce se impun, folosind sintagma în ordonanţă 'orice acte de urmărire penală'. Când pregăteau flagrantul estima că vor găsi o maşină, pe care o urmăreau, context în care a spus că, dacă iese totul bine, le trebuie un indicativ de testare a reacţiei publice, urmând să se facă publică această acţiune pentru a vedea comentariile şi reacţiile, fără să facă speculaţii. Acţiunea a fost o reuşită deplină, motiv pentru care lucrătorii de poliţie au pregătit documentele, pentru a se prezenta la judecător a doua zi cu propunere de arestare. Era vorba de o cantitate semnificativă de 60 de baxuri de ţigări, a sunat superiorii, le-a spus că acţiunea a ieşit. A discutat în acea seara cu (...), dar şi cu şeful Gărzii de Coastă, care era foarte bucuros că a ieşit speţa de contrabanda. L-a întrebat dacă poate da la presă şi i-a spus că are deplina libertate de apreciere. Nu a auzit apelurile din timpul nopţii, iar la ora 5:30 s-a trezit, l-a sunat pe (...) pentru a întreba câte ţigări au ieşit la numărătoare, iar acesta a spus că nu mai e nimic pentru că a venit DNA, la miezul nopţii şi le-a luat ţigările şi au vrut să-i aresteze. La ora 8:00 a înştiinţat procurorul general", este declaraţia dată de procurorul de caz.

La audieri, Petrică Bacaim a recunoscut că a transmis ziaristei informaţii despre flagrant şi percheziţia domiciliară (inclusiv locul efectuării acesteia), precum şi o înregistrare video, însă a susţinut că a procedat în acest mod pentru a obţine comentarii din partea publicului, "aceste reacţii urmând să constituie un argument în sensul necesităţii luării măsurii arestării preventive a presupusului contrabandist".

În iulie 2025, judecătorii de la Curtea de Apel Constanţa l-au condamnat pe poliţist la o pedeapsă de un an cu suspendare, apreciind că ofiţerul a acordat în mod discreţionar ziarului informaţii care nu erau destinate publicităţii şi în detrimentul celorlalţi jurnalişti din presa locală.

"Analizând toate declaraţiile, se poate concluziona că ceea ce i se poate imputa inculpatului este faptul că acesta a furnizat informaţii ce nu erau destinate publicităţii, respectiv locaţia unde se desfăşura percheziţia ce viza o presupusă infracţiune de contrabandă, dând posibilitatea, în mod discreţionar, în detrimentul activităţii desfăşurate de alţi ziarişti acreditaţi şi care la rândul lor au obligaţia de a informa opinia publică cu privire la comiterea unor fapte reprobabile, ca ziarista prezentă la faţa locului să filmeze şi să înregistreze activităţi strâns legate de instrumentarea unui dosar penal, cu posibilitatea de a filma persoanele prezente în locaţie, locaţia şi rezultatul percheziţiei dispuse în cauză de un judecător de drepturi şi libertăţi, cu încălcarea confidenţialităţii informaţiilor transmise pe această cale. Relevante sub acest aspect sunt grija inculpatului ca respectivul cotidian să nu piardă exclusivitatea asupra subiectului, iar pe de altă parte dorinţa sa de a disimula sursa informaţiilor nedestinate publicităţii, sens în care a solicitat martorei ca în articol să se menţioneze că ele proveneau de la un 'cititor', ceea ce dovedeşte că inculpatul îşi dădea seama că modul în care acţiona nu era în conformitate cu legea, însă ţinea să favorizeze, pe această cale, un anumit cotidian local (...) în scopul obţinerii unui folos material pentru respectiva publicaţie şi implicit o evidenţiere a activităţii profesionale a acestuia, care i-ar fi putut servi în cariera sa", era concluzia judecătorilor din Constanţa.

Decizia de condamnare a fost anulată miercuri de Instanţa supremă, care a apreciat că poliţistul este nevinovat, conform Agerpres.

CITEȘTE ȘI: ÎCCJ cere sesizarea CJUE privind regimul juridic al magistraților