Un coif ca cel de aur de la Coțofenești a apărut într-o vitrină din Assen / foto în articol
O replică a coifului de aur de la Coțofenești a apărut într-o vitrină din Assen, Țările de Jos.
Coiful de aur de la Coțofenești, o piesă inestimabilă pentru patrimoniul istoric și cultural al României, a fost furat în luna ianuarie din Muzeul Drents din Țările de Jos. Pe lângă acesta, hoții au reușit să mai sustragă și câteva brățări de aur din perioada dacică.
„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic (...).
Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transmis, printre altele, Muzeul Naţional de Istorie a României despre coiful de aur de la Coțofenești.
Foto: Agerpres
Un coif ca cel de aur de la Coțofenești a apărut într-o vitrină din Assen
O replică a coifului de aur de la Coțofennești este expusă în vitrina unei clădiri din Assen, Țările de Jos. Piesa a fost realizată de artista Martine Hoving, potrivit rtvdrenthe.
„Câteva zile mai târziu (n.r. după ce coiful de aur de la Coțofenești a fost furat) m-am gândit: „Dacă nu este găsit, va trebui să facem ceva temporar”, a spus ea, potrivit sursei citate.
Pe site-ul magazinului, Hoving spune că replica este disponibilă în vitrina magazinului său, „ca piesă de spectacol”, dar „cine știe, poate cineva va dori să o cumpere într-o zi”. O imagine a replicii coifului de la Coțofenești a fost publicată de Ancheta Zilei.
Reamintim că copie a coifului de aur de la Coțofenești a fost folosită în filmul Dacii din 1966. În ecranizarea româno-franceză, actorul Amza Pellea care l-a jucat pe Decebal a purtat copia coifului ca o piesă de luptă, însă se pare că întrebuințarea aceasta a fost una inadecvată, deoarece coiful original este din aur și aurul este un metal moale care nu ar fi eficient în luptele umane.
CITEȘTE ȘI - La ce era folosit, de fapt, coiful de aur de la Coțofenești. Puțini au sesizat acest detaliu
Coiful de la Coţofeneşti, o piesă de valoare inestimabilă pentru România
„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.
Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.
Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.
Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transmis Muzeul Național de Istorie a României despre coiful de aur de la Coțofenești.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
