Pe lângă emblematica piesă din secolul al IV-lea înainte de Hristos au mai fost sustrase și trei brățări dacice din aur din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Coiful de la Coțofenești are o istorie destul de controversată, mai ales că în primii ani de la descoperirea sa nu i s-a cunoscut adevărata valoare, potrivit Antena 3 CNN.

„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic (...).

Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transmis, printre altele, Muzeul Naţional de Istorie a României despre coiful de aur de la Coțofenești.

CITEȘTE ȘI - Coiful de aur de la Coţofeneşti, valoare nominală 5 lei

Foto: Agerpres

Coiful de aur de la Coțofenești a aparținut familiei Simion

Dar se pare că piesa de aur a fost descoperită, de fapt, anterior anului 1928, probabil 1926 sau 1927, de niște copii care pășteau vacile pe un deal care „domină întreaga vale a râului Slănic“.

„Era anul 1927 când o mână de copii, care se aflau cu vitele la păscut, au descoperit comoara. Copiii și-au pasat coiful de la unul la altul, și l-au pus pe cap, și au pornit cu noua „jucărie” spre sat, unde unul dintre băieți i-a dat coiful tatălui său.

Copiii au găsit o «căciulă», aşa au şi declarat, şi au pus-o rând pe rând în cap şi au adus-o acasă, în curtea familiei Simion. Coiful a fost găsit de unul din copiii acestei familii, care se numea Traian”, spunea Ernest Oberländer-Târnoveanu acum câțiva ani.

Dar nici copiii și nici părinții acestora nu au realizat ce valoare inestimabilă avea coiful pe care Traian îl găsise. Drept urmare, l-au folosit ca adăpătoare pentru găini. Când și-au dat seama că nu e pretabil pentru această întrebuințare, l-au luat și l-au aruncat pe acoperișul unui coteț.

Tatăl băiatului nu a recunoscut ce ținea în mâini și a transformat coiful în adăpătoare pentru găini.

„După ce a fost adăpătoare pentru găini, parcă s-a constatat că nu e chiar cel mai potrivit lucru, a fost aruncat pe acoperişul unui coteţ. (...)Nu şi-au dat seama că piesa este din aur. Şi pentru faptul că aurul antic conţine în mod firesc o mare cantitate de argint. Şi acest argint îi dă o culoare gălbuie neobişnuită pentru noi. În mintea noastră culoarea aurului e aurul de 14 carate, care e un aliaj de aur cu argint și cupru, aurul pur are o culoare gălbuie, iar aurul amestecat cu argint are o culoare albicioasă, similară cu alama”, a mai zis Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Coiful a stat pe acoperișul cotețului de găini o perioadă bună de timp, însă tatăl lui Traian nu a uitat de el și după o vreme a decis să i-l arate unui prieten, un fost camarad din Orimul Război Mondial, negustorul Jean Matinescu. Acesta a realizat când a văzut obiectul că este o piesă cu o valoare inestimabilă și a cumpărat-o de la familia Simion pentru suma de 3.000 de lei. La acea vreme, o familie de țărani din Prahova câștiga aproximativ 1000-1200 de lei pe an.

Jean Marinescu a donat apoi coiful Muzeului Naţional de Antichităţi, de unde în anul 1971 a ajuns la Muzeul Național de Istorie și a devenit emblema instituției.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News