Astfel, fondurile europene destinate României nu vor fi suspendate, însă Guvernul trebuie să adopte măsuri fiscale de corecţie, adică majorări de taxe, pentru a asigura Comisia că deficitul va scădea anul acesta faţă de anul trecut, iar în 2024 va scădea faţă de 2023, conform B1.ro.
Reducerea de deficit trebuie să fie structurală, ceea ce înseamnă că se vor majora taxe şi impozite care se regăsesc în veniturile anuale ale statului, nu ocazional.
Amintim că România este singurul stat din Uniunea Europeană în procedură de deficit excesiv. Anul acesta, deficitul trebuia să coboare la 4,4% din PIB, față de 5,7% cât a fost anul trecut. Problema este că, potrivit datelor Ministerului de Finanțe, după primele cinci luni ale anului deja acesta a ajuns la 2,3%. În 2024, România ar fi trebuit să scadă și mai mult deficitul și să se încadreze sub plafonul de 3%.
Neoficial, în spaţiul public au apărut deja mai multe măsuri care ar urma să fie introduse de către Guvern. Printre acestea se numără eliminarea cotelor reduse de TVA pentru mâncarea din restaurante, pentru cazare, cărţi, reviste, ziare, pentru muzee, grădini zoo, dar şi eliminarea scutirilor de impozit pentru cei care lucrează în agricultură, construcţii şi IT, eliminarea impozitului pe tranzacţiilor de vânzare a proprietăţilor rezidenţiale şi înlocuirea acestui cu un impozit de 10% pe câştigurile de capital, creşterea cotei de impozitare a dividendelor la 10%, precum şi reducerea pragului de eligibilitate pentru microîntreprinderi.
Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a avertizat că regulile nu trebuie schimbate în timpul jocului, cu referire la măsurile fiscale pe care ar trebui să le impună Guvernul, şi că e nevoie de consultări serioase în acest sens. Conform acestuia, multe firme s-ar închide şi ar intra în "economia neagră".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
