În prezent, nu există un cadru legal care să garanteze proprietarilor că își vor păstra apartamentele în cazul unei demolări și reconstrucții a blocului afectat de explozia din Rahova, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla.

„Vreau să-i asigur pe toți locatarii și proprietarii de apartamente, din acel bloc afectat, de preocuparea și compasiunea noastre față de ceea ce s-a întâmplat. (...) Înțeleg foarte bine acest lucru.

Astăzi nu există un cadru legal pentru ca statul român, indiferent prin ce instituție, sau Primăria Generală să poată finanța reconstrucția unui bloc demolat. În cazul în care, conform raportului de expertiză, acest bloc ar fi demolat în integralitate, nu există o finanțare națională sau locală posibilă pentru reconstrucția acestui bloc.

Ceea ce am făcut noi în trei zile, lucrând de sâmbătă până marți, a fost să creăm un proiect normativ, pe care l-am pus în transparență conform procedurilor legale, în care realizăm această posibilitate, acest cadrul legal de a finanța - statul, prin ministerul Dezvoltării sau Primăria Municipiului București din bugetul local - reconstrucția acestui bloc. Asta în cazul în care, conform raportului tehnic, se va merge pe soluția demolării integrale a blocului”, a declarat ministrul Cseke Atilla, la Digi24.

„Echipele de la Primăria Capitalei sunt la Ministerul Dezvoltării, căutând soluții alături de domnul ministru și echipa tehnică pentru etapa care va urma. S-a pus proiectul de către minister în dezbatere publică, așa cum a cerut Primăria Capitalei, cu articolul prin care ni se dă dreptul ca să finanțăm și noi această construcție. Încă nu s-a ajuns la un document final pe acest proiect, pentru că titlul de proprietate trebuie definitivat. Susțin în continuare ca acești oameni trebuie să rămână proprietari pe acest imobil, indiferent cine finanțează”, a declarat și primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu.

Cum ar putea să-și recupereze cetățenii locuințele

Totuși, ministrul a explicat procedura legală prin care poate fi reconstruit blocul, iar apartamentele să ajungă, înapoi, la proprietari. Concret, statul ar urma să construiască din nou blocul, devenind inițial proprietar al întregului imobil. Între timp, se va derula o acțiune în instanță pentru stabilirea vinovatului și recuperarea prejudiciului, astfel încât, după finalizarea procesului, foștii proprietari să-și poată relua drepturile asupra apartamentelor.

„(...) E o variantă în care bugetul de stat, prin ministerul Dezvoltării, să asigure finanțarea pentru reconstrucția blocului, în aceeași configurație - a tuturor apartamentelor care încă există. Se prevede o obligație a statului de a da în chirie locatarilor, până la sfârșitul vieții, acele apartamente, cu posibilitate de vânzare oricând. În mod normal, procedura, în toată această discuție, include și răspunderea celui vinovat de acest prejudiciu cauzat. (...) Cel care a produs acest prejudiciu material va trebui să dea o despăgubire egală cu valoarea acelor apartamente. Acest lucru se va întâmpla atunci când ancheta se finalizează.

În continuare, analizăm cum acest bloc nou, atunci când va fi reconstruit, să ajungă în proprietatea foștilor proprietari a căror apartamente s-ar putea să fie demolate în urma expertizei care arată că nu mai este sigur blocul.

Pe partea juridică, va trebui lucrat să vedem care sunt posibilitățile prin care oamenii ajung din nou proprietari pe o clădire care va fi reconstruită din fonduri publice și care, cel puțin din primul moment, îl are ca proprietar pe cel care a construit, adică statul, nu persoana fizică, ministrul”, a mai explicat Atilla.

Primarul Bujduveanu a transmis, și el, că sunt două componente la care se lucrează în acest moment: „prima, finanțarea. Fie că o face Guvernul, fie Primăria Capitalei. Și mai lucrăm la o componentă: indiferent de prima variantă, cine rămâne proprietar asupra imobilului. Am depășit varianta 1, de cadru legal în dezbatere publică pentru finanțare, (...), iar etapa a 2-a e să stabilim, pentru că azi legea nu permite, cine rămâne proprietar.

De exemplu, în cazul imobilelor care se consolidează în municipiul București, pe programe naționale sau din fonduri europene, rămâne un rest de plată (5-10%) pe care-l achită proprietarii, în rate, pentru o perioadă. Dar proprietatea rămâne, în permanență, la proprietarii inițiali. Nu se mută la Primăria Capitalei. În situația de față, imobilul va fi dărâmat, iar apoi, reconstrucția lui de la zero va fi făcută din fonduri publice. Trebuie să creăm acel cadru prin care primăriile sau Guvernul României, în momentul în care finanțează, să hotărască că rămân în proprietatea locatarilor”, a mai spus edilul.

Caz similar în Zalău, abordare diferită

Atilla a oferit un exemplu din urmă cu 18 ani, când proprietarii unui bloc afectat din municipiul Zalău au fost nevoiți să dea în judecată firma de distribuție a gazului, să câștige procesul și abia apoi să poată reconstrui imobilul afectat de explozie. În cazul blocului din Rahova se caută o formulă legală care să permită reconstruirea rapidă a imobilului afectat fără ca locatarii să fie nevoiți să aștepte ani de zile pentru soluționarea litigiilor, spune Atilla.

„Această propunere este o altă modalitate de abordare a statului decât, de exemplu, a exploziei din municipiul Zalău, din 2007, în urma căreia imobilul a fost demolat, în urma unei expertize tehnice. Acolo, statul nu a intervenit, nu a creat un program de investiții pentru reconstrucția blocului.

Asociația de proprietari a dat în judecată societatea de distribuție a gazului, a câștigat procesul, a recuperat prejudiciul și s-a construit un nou bloc. Aici suntem într-o situație, totuși, avansată. Statul nu spune: Dom'le, voi trebuie să dați în judecată, vă recuperați banii și după vă reconstruiți blocul. Ci spune: Vă creez o posibilitate de finanțare pentru a reconstrui blocul, respectiv statul sau Primăria Generală reconstruiește. Și să vedem cum rezolvăm partea juridică cu dreptul de proprietate”, a mai spus Atilla.