Sorin Cîmpeanu, decizii istorice pentru învățământul superior la Consiliul Național al Rectorilor

Alături de cele 69 de universități prezente s-au aflat Ministrul Educației Naționale — Liviu Marian Pop, Ministrul Muncii și Justiției Sociale — Lia Olguța Vasilescu, Ministrul Cercetării și Inovării — Puiu Lucian Georgescu, Secretarul de Stat pentru învățământ superior — Gigei Paraschiv, Secretarul de Stat din Ministerul Cercetării — Inovării (MCI) Ciprian Preda, președintele Agenției Române de Asigurare a Calității în învățământul Superior (ARACIS) — Iordan Petrescu, președintele Consiliului Național al Finanțării învățământului Superior (CNFIS) — Claudia Popescu, președintele Consiliului Național de Statistică și Prognoză a învățământului Superior (CNSPIS) — Bogdan Murgescu precum și reprezentanți ai tuturor organismelor și instituțiilor implicate în învățământul superior (UEFISCDI, Ol POCU MEN, ANELIS, ANOSR, UNSR, USR și Confederația sindicală Alma Mater).

Ca urmare a ședinței de lucru din data de 7 octombrie 2017, Consiliul Național al Rectorilor a adoptat următoarele decizii care vizează creșterea performanței și competitivității sistemului național de învățământ superior și cercetare științifică:

1. CNR solicită realizarea evaluării celor 210 școli doctorale din instituțiile de învățământ superior acreditate, la nivel de școala doctorală (ca și entități fără personalitate juridică în structura universităților, respectiv Academiei Romane). Evaluarea școlilor doctorale trebuie realizată cu cooptarea unor experți străini in învățământ superior. Evaluarea celor 57 IOSUD nu poate asigura relevanța; evaluarea celor 434 domenii ar însemna reluarea evaluărilor realizate la nivelul comisiilor de specialitate ale Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU); evaluarea programelor de studii doctorale ar însemna reluarea evaluărilor la nivelul comisiilor de susținere a tezelor de doctorat, fiind complet irealistă (cea 19.000 de programe de studiu — nivel doctoral, sunt în derulare doar la acest moment). Evaluarea trebuie sa aibă în vedere 3 componente: a) resursa umană/ conducătorii de doctorat — producția lor științifică; b) infrastructura de cercetare de care dispun școlile doctorale; c) analiza tezelor de doctorat pe o perioada clar definită (ex., ultimii 5 ani, din perspectiva impactului științific al rezultatelor cercetării, al proporției abaterilor de la etica în cercetare, etc). Pentru ca acest lucru să fie posibil, CNR solicită clarificarea cu celeritate a cadrului legislativ. CNR consideră ca fiind oportună o perioadă de cea. 3 luni (până la 1 ianuarie 2018) în care universitățile care decid acest lucru să aibă posibilitatea revizuirii modului de organizare/grupare a școlilor doctorale.

2. În scopul încurajării unui învățământ superior de calitate, CNR solicită CNFIS și MEN ca, începând cu anul 2018, finanțarea suplimentară în învățământul superior să se facă în proporție de 100% pe criterii de calitate/performanță.

3. Pentru acoperirea tuturor obligațiilor legale, precum și pentru creșterea calității învățământului superior, CNR solicită creșterea finanțării de bază în învățământul superior de la 2,7 miliarde lei în anul 2017 la 3,9 miliarde lei în anul 2018. CNR și asociațiile studenților solicită creșterea semnificativă a subvenției pentru cămine-cantine de la circa 143 milioane lei în anul 2017 la 200 milioane lei în anul 2018, pentru îmbunătățirea condițiilor de cazare și masă ale studenților, dar și pentru acoperirea creșterilor salariale și creșterilor de tarife pentru utilități.

4. Pentru susținerea cercetării științifice din universități, CNR solicită MEN constituirea unui fond de finanțare a excelenței în cercetare, în cuantum de 1% din totalul finanțării învățământului superior, repartizat pe bază de competiție. în acest sens, CNR consideră necesară elaborarea de către CNFIS a unei metodologii care să fie lansată în dezbatere până la proxima ședință a CNR din luna noiembrie 2017.

5. CNR solicită CNSPIS fundamentarea cifrei de școlarizare — locuri bugetate la nivel de licență, mașter, doctorat și elaborarea metodologiei de repartizare a acestor locuri luând în considerare strategiile de dezvoltare asumate de către România. Pentru încadrarea în termenele legale, CNR consideră necesară lansarea în dezbatere a acestei metodologii până la proxima ședință a CNR din luna noiembrie 2017.

[citeste si]

6. Pentru a crește performanța și vizibilitatea cercetării din universitățile românești, precum și în vederea valorificării/valorizării infrastructurilor de cercetare dezvoltate în instituțiile de învățământ superior, CNR solicită MCI identificarea și susținerea unor soluții viabile de finanțare a cercetării științifice universitare, pe modelul programelor de tip nucleu existente pentru institutele de cercetare — dezvoltare — invovare (INCDI).

7. CNR salută și susține inițiativele MCI de eliminare a impozitării activității de cercetare, precum și stabilirea unui plafon maxim al salariului brut de 50 euro/oră în cadrul proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare finanțate național sau european. Actualizarea plafonului pentru proiecte în derulare se face în condițiile păstrării bugetului total, precum și a tuturor activităților, obiectivelor, rezultatelor și livrabilelor proiectului. Pentru proiectele bugetate din alte surse decât cele constituite pentru programele CDI, încadrarea în categoria CDI se va putea face prin OM al MCI după evaluări ale experților desemnați de MCI.

8. Pentru asigurarea coerenței reglementărilor legislative, pentru încurajarea îndeosebi a tinerilor cercetători, dar și pentru promovarea unor proiecte de calitate care să asigure creșterea prestigiului cercetării științifice românești, precum și pentru creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene, CNR solicită Ministerului Muncii și Justiției Sociale (MMJS) eliminarea plafonului arbitrar de 50% din salariul de bază al personalului angajat în proiecte de cercetare.

9. CNR solicită MMJS o normă de interpretare cu privire la proiectele aflate în derulare, conform căreia remunerarea personalului implicat în contracte/proiecte de educație, formare, creație, servicii și transfer tehnologic, a căror semnare a fost anterioară intrării în vigoare a Legii 153/2017 să se realizeze pe toată durata contractului de finanțare/servicii, indiferent de tipul sursei de finanțare (public/privat/național/extern), potrivit normelor aplicabile în instituție la data semnării contractului de finanțare/servicii.

10. CNR solicită adaptarea cerințelor privind programul de lucru și semnarea condicilor de prezență la specificul învățământului superior unde sarcinile din fișa postului se realizează în diverse locații și intervale orare, inclusiv sâmbăta și duminica. Norma săptămânală de lucru este de 40 de ore fizice, dar numărul de ore convenționale specific fiecărui post include ore de pregătire a cursurilor, ore ce nu presupun o locație anume. în plus, elaborarea de lucrări științifice, activitate esențială în învățământul superior, nu poate presupune prezența într-o locație anume.

11. CNR susține măsurile adresate învățământului superior cuprinse în POCU 2014-2020, care vin să răspundă priorităților de finanțare derivate pentru exercițiul financiar actual, conform documentelor programatice: Strategia Națională pentru învățământ Terțiar 2015 — 2020 aprobată prin HG nr. 565/2015, Acordul de Parteneriat între România și Comisia Europeană, respectiv Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020. CNR consideră prioritare următoarele obiective specifice: creșterea ratei de acces, participare și absolvire în învățământul terțiar pentru categoriile de studenți care provin din medii dezavantajate, creșterea atractivității ofertelor educaționale din învățământul superior, în special în ceea ce privește antreprenoriatul, îmbunătățirea competențelor cadrelor didactice și experților din universități de a proiecta și oferi programe de studii atractive, corelate cu nevoile de învățare ale studenților, astfel concepute încât să stimuleze dezvoltarea competențelor transversale ale acestora, inclusiv în sprijinul creșterii angajabilității absolvenților. în mod concret, se solicită cofinanțarea proiectelor care au în vedere: a) Măsuri integrate pentru creșterea participării la programe antreprenoriale de nivel universitar pentru studenții din categorii dezavantajate; b) Măsuri de optimizare a ofertelor de studii din învățământul superior în sprijinul angajabilității absolvenților; c) Sprijin pentru doctoranzi și cercetători post doctorat, cu focalizare pe dezvoltarea și furnizarea de programe de învățare antreprenorială cu componentă aplicativă și de formare a competențelor transversale în sprijinul cercetării și al susținerii angajabilității și al regăsirii rezultatelor obținute la nivel economic.

În cadrul proiectelor, o componentă relevantă trebuie sa aibă în vedere formarea personalului didactic care activează în învățământul superior, o astfel de pregătire fiind absolut necesară pentru a proiecta și oferi programe de studii atractive, corelate cu nevoile de învățare ale studenților, astfel concepute încât să stimuleze dezvoltarea competențelor transversale ale acestora, precum și pentru inițierea unor forme de cooperare sustenabilă cu mediul de afaceri sau sectorul public în elaborarea ofertei de studii adresate studenților.

Ca o condiție obligatorie pentru lansarea apelurilor de proiecte destinate învățământului superior în cadrul POCU 2014-2020, CNR susține aprobarea de urgență a Ordinului de Ministru care asigură corelarea specializărilor/programelor de studii universitare cu sectoarele economice cu potențial de creștere în România, respectiv specializările inteligente, așa cum reies din Strategia Națională pentru Competitivitate 2015 — 2020 și Strategia Națională pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 — 2020.

Totodată, urmare a faptului că la nivel național sunt înmatriculați mai puțin de 1.500 de cursanți în învățământul terțiar nonuniversitar, membrii CNR consideră posibilă eliminarea acestei categorii de grup țintă, corelat cu creșterea numărului de studenți sprijiniți din categorii dezavantajate, având în vedere și faptul că numărul de burse sociale acordate nu este suficient pentru a acoperi necesarul existent la nivel de universități.

Prof.univ.dr. Sorin Mihai Cîmpeanu

Președinte Consiliul Național al Rectorilor

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News