Rusia prezintă cererile pentru armistițiul cu Ucraina (surse Reuters)

Rusia ar fi transmis Statelor Unite un set de condiții pentru un posibil acord care să pună capăt războiului din Ucraina și să redefinească relațiile dintre Moscova și Washington, conform unor surse Reuters apropiate discuțiilor. Detaliile exacte ale acestor solicitări rămân necunoscute, iar poziția Moscovei privind eventuale negocieri de pace cu Kievul înainte de acceptarea cerințelor nu este clară. În ultimele trei săptămâni, oficiali ruși și americani au purtat atât întâlniri directe, cât și discuții virtuale pe această temă.

Potrivit surselor, Rusia și-a reiterat cerințele anterioare față de Ucraina, SUA și NATO. Printre acestea se numără blocarea aderării Ucrainei la NATO, interzicerea desfășurării de trupe străine pe teritoriul său și recunoașterea oficială a anexării Crimeei și a celor patru regiuni ocupate. De asemenea, Moscova insistă asupra necesității ca Occidentul să abordeze „cauzele fundamentale” ale conflictului, inclusiv expansiunea NATO spre est.

Donald Trump, președintele american, așteaptă un răspuns din partea lui Vladimir Putin privind posibilitatea unui armistițiu de 30 de zile, o măsură pe care liderul ucrainean Volodimir Zelenski a acceptat-o ca punct de plecare pentru negocierile de pace. Totuși, angajamentul Kremlinului față de această inițiativă rămâne incert, iar detaliile unui eventual acord nu sunt încă clar stabilite.

Unii oficiali și analiști americani avertizează că Putin ar putea folosi acest armistițiu pentru a slăbi unitatea dintre SUA, Ucraina și Europa și pentru a submina eforturile diplomatice. Atât Casa Albă, cât și Ambasada Rusiei la Washington au evitat să comenteze subiectul.

Ucraina să renunțe la aspirațiile sale de a adera la NATO

Între timp, Zelenski a calificat recentele discuții dintre oficialii americani și ucraineni, desfășurate în Arabia Saudită, drept "constructive". El consideră că o eventuală încetare temporară a focului ar putea crea premisele unui acord de pace serios.

De-a lungul ultimelor două decenii, Rusia a formulat cereri similare în negocierile sale cu SUA și Europa. Înainte de declanșarea războiului din 2022, Moscova a purtat discuții cu administrația Biden, cerând restricții asupra operațiunilor militare ale NATO în Europa de Est și Asia Centrală.

În încercarea de a preveni invazia, Washingtonul a fost dispus să negocieze unele dintre solicitările Moscovei, conform unor documente guvernamentale americane analizate de Reuters. Cu toate acestea, demersul nu a avut succes, iar Rusia a atacat Ucraina pe 24 februarie 2022.

În ultimele săptămâni, atât oficiali americani, cât și ruși au menționat posibilitatea de a relua discuțiile pe baza unui proiect de acord elaborat la Istanbul în 2022. Acest document, care nu a fost niciodată finalizat, prevedea ca Ucraina să renunțe la aspirațiile sale de a adera la NATO, să își mențină statutul de țară non-nucleară și să accepte ca Rusia să aibă un drept de veto asupra oricărei forme de sprijin militar internațional pentru Kiev.

Poziția administrației Trump în actualele negocieri cu Rusia nu este clar definită. Discuțiile se desfășoară pe două direcții: una privind relațiile bilaterale dintre SUA și Rusia și alta referitoare la un eventual acord de pace pentru Ucraina. Cu toate acestea, există opinii divergente în cadrul administrației americane cu privire la modul în care ar trebui abordată situația.

Steve Witkoff, emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu și unul dintre negociatorii implicați, a declarat recent la CNN că discuțiile de la Istanbul au fost „clare și constructive” și ar putea reprezenta un punct de plecare pentru un acord de pace. În contrast, Keith Kellogg, consilierul lui Trump pentru Rusia și Ucraina, a afirmat că acest cadru de negociere nu este viabil și că este necesară o strategie complet nouă.

Repetarea acelorași revendicări

Experții consideră că solicitările Rusiei nu vizează doar un acord cu Ucraina, ci și stabilirea unor noi parametri pentru relațiile sale cu Occidentul. Kremlinul a formulat cereri similare în ultimele două decenii, încercând să limiteze influența militară a SUA în Europa și să își consolideze poziția geopolitică.

„Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să facă vreun compromis”, a declarat Angela Stent, expertă în politica Rusiei și fost analist de top al serviciilor americane de informații. „Solicitările sale nu s-au schimbat deloc. Nu cred că este cu adevărat interesata de pace sau de un armistițiu real.”

Într-o încercare anterioară de a evita războiul, oficialii administrației Biden au negociat cu Rusia asupra unor puncte precum interzicerea exercițiilor militare NATO pe teritoriile statelor noi membre și limitarea desfășurării de rachete americane cu rază intermediară de acțiune în Europa și în alte regiuni apropiate de granițele rusești.

Moscova a cerut, de asemenea, restricționarea exercițiilor militare NATO din Europa de Est până în Asia Centrală.

„Aceste cereri sunt aceleași pe care Rusia le face din 1945”, a afirmat Kori Schake, fost oficial al Pentagonului și director de studii în domeniul apărării la American Enterprise Institute. „În contextul ultimelor evoluții, europenii nu sunt doar îngrijorați că îi abandonăm, ci se tem că ne-am alăturat inamicului”, conform Reuters.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News