Regionalizarea României: Costuri zero, propuneri de regiuni noi

Prima dezbatere publică pe tema regionalizării a avut loc marți, la Academia Română, iar printre participanți s-au numărat premierul Victor Ponta, președintele Senatului Crin Antonescu sau ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea. În cadrul dezbaterii s-a discutat despre costurile regionalizării, posibile variante de regiuni, de capitale de regiune, iar profesori și academicieni au venit cu propuneri proprii pentru procesul de reorganizare administrativ-teritorială.

Ponta vrea "regionalizarea" Justiției

Pe lângă regionalizarea administrativa, primul-ministru a pledat și pentru o "regionalizare" a Justiției. El și-a exprimat dorința ca majoritatea proceselor să se încheie la nivelul Curților de Apel regionale și să nu mai ajungă la Înalta Curte, ca în prezent.

Victor Ponta a adăugat că regionalizarea trebuie prevăzută în Constituție, la revizuirea acesteia. În plus, a ținut să sublinieze că procesul de regionalizare "nu este cerut de către Comisia Europeană sau de Uniunea Europeană".

"Nu ne este cerută regionalizarea de către CE sau UE, dar este salutată această idee. Motivul e foarte simplu: capacitatea noastră instituțională de a absorbi fonduri europene", a declarat premierul.

Vicepremierul și ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, a declarat că a intrat în Guvern pentru a coordona acest proces de regionalizare.

"În toamna trecută, domnul Ponta și domnul Antonescu mi-au propus să intru în Guvern exact pentru acest proces, pentru a coordona proiectul de regionalizare. Principalul meu obiectiv e ca acest proces să nu fie pur politic, ci trebuie să fie bazat pe o dezbatere publică, transparență, expertiză și pe participare civică.

Dacă vrem ca România să aibă o șansă la dezvoltare echilibrată trebuie să facem această regionalizare. (...) Există diferențe uriașe de dezvoltare între rural și urban și atunci ne întrebăm de ce am așteptat 23 de ani să facem această regionalizare. Sunt diferențe uriașe de dezvoltare în țara noastră, diferența de dezvoltare între anumite județe, orașe și rural și urban. Nu putem spera ca această țară să se dezvolte la nivel global, fără să avem o dezvoltare echilibrată", a declarat Dragnea.

"De ce trebuie să facem regionalizarea în acest an? Vă spun foarte sincer, foarte deschis: într-adevăr, nici Comisia Europeană, nici Uniunea Europeană nu ne forţează cu aceste regiuni, dar, în acelaşi timp, sunt nişte adevăruri nespuse. Este aproape imposibil, după ce începem noul exerciţiu financiar 2014-2020, să mai putem schimba actuala structură administrativă pe baza căreia negociem în acest an acordul de parteneriat. (…) Începe un proces de reabilitare a tuturor instituţiilor de absorbţie a fondurilor europene”, a mai spus Dragnea.

Regionalizarea, responsabilitatea tuturor, nu doar a politicienilor

„Regionalizarea, ca şi Constituţia sunt subiecte enorme pe care nu doar politicienii trebuie să le rezolve. Sunt proiecte care au ambiţii în profunzime, afectează fără excepţie viaţa fiecărui cetăţean.

Se confirmă că răspunsurile corecte se dau doar la întrebări bine puse, iar acestea sunt de ce, cum, pentru cine facem regionalizarea. Răspunsul corect ne poate feri de riscurile reale pe care un astfel de proiect îl reprezintă şi ne poate da şansa de a-i folosi oportunităţile. Riscurile le simte, le vede toată lumea. Primul este activarea sau reactivarea vechiului blestem al formelor fără fond. Dacă vom traversa elaborarea pentru că aşa se face în toată Europa, stăm sub riscul de atâtea ori dovedit real de a avea după această regionalizare mai multă pagubă decât profit.

Avem de reaşezat într-o formulă modernă un lanţ de comunităţi româneşti fără a pierde din vedere comunitatea cea mare care este România”, a spus și Crin Antonescu.

Propuneri din partea profesorilor și academicienilor

În continuarea conferinței au fost prezentate o serie de lucrări pe tema regionalizării ale unor profesori universitari și academicieni.

Profesorul universitar Ioan Ianoș, cadru didactic al Facultății de Geografie din cadrul Universității din Bucuresti, a prezentat o lucrare intitulată "Fundamente ale regionalizării României".

Ioan Ianoș a încercat să dea un răspuns la întrebarea "de ce acum", explicând că oportunitatea regionalizării vine în contextul începerii unui nou exercițiu bugetar la nivelul Uniunii Europene.

"Nerealizarea acestui cadru acum ar amâna constituirea regiunilor administrative pentru cel puțin 7-8 ani, până la următorul exercițiu financiar al UE. România este singurul stat membru UE de dimensiuni superioare mediei din UE care nu are regiuni administrative", a arătat profesorul universitar.

Profesorul de la Universitatea din București a mai declarat că, atunci când vor fi stabilite noile regiuni, ar fi neperformant să se facă decupaje intrajudețene și că cel mai performant model este cel multipolar, iar modelele regionale trebuie corelate cu realitățile georgafice.

Conferențiarul universitar Gabriel Pascariu a prezentat o lucrare intitulată "Profile regionale europene", în care a trecut în revistă istoricul și tipurile de regiuni din țările europene.

"Regionalizarea în UE a parcurs niște etape succesive. Statele mari și cu tradiție în domeniu au început acest proces imediat după cel de-al doilea război mondial. Ultimele decenii au dus acest proces către estul Europei. Nu există un model unic, ci o diversitate de modele și condiționări", a declarat Pascariu.

Regiunea Dunărea de Jos

Academicianul Paul Otiman a prezentat lucrarea intitulată "Regionalizarea României între tradițiile naționale și tendințele europene privind dezvoltarea și descentralizarea regională și locală".

"Una dintre regiunile pe care o văd eu a fi foarte bine configurată este cea pe care o numesc Regiunea Dunărea de Jos: Galați, Brăila, Tulcea, Constanța, Ialomița, Călărași, Teleorman. Să se axeze pe Strategia Dunării.

Regionalizarea nu este un lego prin care așezăm județele cum ni se pare nouă cel mai potrivit, ci este un proces mult mai important, străns legat de descentralizare", a fost de părere academicianul.

Dumitru Sandu, profesor de sociologie la Universitatea din București, a vorbit despre lucrarea sa - "Funcționalitatea socio-economică a structurilor regionale" - și a evidențiat disparitățile între zonele rurale și urbane, un criteriu ce trebuie avut în vedere, în opinia sa, la viitoarea trasare a regiunilor.

"Niciun Guvern, niciun program nu a reușit să se uite la raportul de nivel de viață dintre urban și rural. Aceste disparități au rămas la fel de la Revoluție. Un criteriu e să nu facem regiuni numai din județe predominant rurale", a declarat profesorul Dumitru Sandu.

În ceea ce privește modul în care ar putea arăta geografic viitoarele regiuni, Sandu a declarat că "sunt de preferat regiunile cu aspect circular, celor liniare". El a subliniat importanța fluxurilor de oameni dintr-o regiune și între județe. "De văzut unde merg, unde lucrează", a declarat Sandu, prezentănd o serie de hărți realizate pe baza informațiilor statistice disponibile la INS.

Costurile regionalizării, aproape de zero

Ministrul Dezvoltării Regionale și al Administrației Publice (MDRAP), Liviu Dragnea, a declarat, la finalul dezbaterilor, că se lucrează la pachetul de atribuții pentru structurile viitoarei regiuni, dar că stabilirea granițelor și a reședinței fiecărei regiuni va reprezenta ultimul pas în proiect.

"Lucrăm la pachetul de atribuții care trebuie să meargă către regiuni, județe și localități. Desenul regiunilor și stabilirea reședinței vor reprezenta ultimul pas în acest proiect. Nu ne putem juca pe hartă. Trebuie să luăm o decizie care va genera o dezvoltare echilibrată. Nu vor fi guverne regionale, ci consilii regionale care vor avea funcții similare ca cele județene. Vor adopta hotărâri, nu legi, deci nu se va federaliza România", a spus Dragnea.

Pe de altă parte, ministrul Dezvoltării a pomenit de costurile implementării regionalizării și despre perioada de timp pe care Guvernul o ia în calcul pentru schimbările administrative.

"Din evaluarile noastre, costurile sunt aproape de zero. Nu inventăm cheltuieli sau structuri birocratice în plus. Există în paralel un proces serios de restructurare a administrației centrale și locale. La structurile regionale aparatele executive vor fi bazate pe actualele structuri ale agențiilor de dezvoltare regională. Este păcat să nu folosim această expertiză. Cheltuiala totală pentru personal va fi, paradoxal, mai mică decăt în actualul sistem.

Ca durată, în viziunea noastră, acest proces e strucurat în două etape. Prima să se finalizeze după modificarea Constituției și alegerile conducerilor noilor structuri. Credem că după 2014, sau în maxim 2 ani de zile, toate structurile regionale vor fi operaționalizate. În 2016 să fim deja cu toată structura instituțională bine așezată. La data alegerilor locale să alegem prin votul cetățenilor și structurile regionale", a mai spus Dragnea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News