Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Problemă mare în guvern: Cum îi spunem lui Dragnea?

Val Vâlcu / 19 feb 2017 / 22:39

1 Martie este o dată trecută cu roșu în calendarul guvernării. Nu pentru că ar fi începutul primăverii, ci pentru că e o dată limită până la care trebuia îndeplinit un obiectiv din programul de guvernare. În prezent, nu există expertiză și nici soluții pentru aplicarea acestei măsuri controversate, cu multe efecte ascunse. Cel mai probabil, măsura ar urma să fie amânată.

Dacă, totuși, forțează aplicarea mecanică a angajamentelor asumate în campanie, guvernul poate declanșa conflicte cu industria și o nouă criză în Sănătate.  În fața principalilor actori sociali, oficialii guvernamentali au recunoscut că nu stăpânesc situația, dar spun că au o problemă și mai mare: cum să îl anunțe pe Liviu Dragnea.

Până la data de 1 Martie, guvernul ar trebui să emită o Hotărâre prin care prețul medicamentelor ieșite de sub protecția patentului să fie redus  cu 35%. Pentru buget nu ar fi nicio economie, deoarece suma pe care o decontează CNAS este calculată la nivelul medicamentului mai ieftin, restul plătind pacientul, din buzunar.  Pentru pacient ar fi un avantaj, cu condiția ca produsul să nu dispară din farmacie.

Multinaționalele amenință cu retragerea din România

Mai mulți producători internaționali amenință, însă, cu retragerea din România, întrucât prețul scăzut de la noi devine referință pentru alte țări europene. Cu alte cuvinte, pentru câștiguri mici în țara noastră, ar suferi pagube pe piețe semnificative din occident. Chiar și fără astfel de măsuri cu impact în întreaga comunitate de afaceri (bursă, investitori, imagine de țară), pastilele lipsesc din farmacii. Prețul scăzut cu care sunt înregistrate în România a favorizat reexportul în țări mai bogate, afacere care a îmbogățit câțiva intermediari și a golit depozitele din țară.

Criza vaccinurilor arată ce urmează

Mecanisme mai subtile de reducere a cheltuielilor (menținerea prețului de catalog, dar impunerea unui discount în produse) nu pot fi aplicate din cauza lipsei experților și a hățișului legislativ din domeniu. Criza vaccinurilor demonstrează eșecul unor măsuri brutale în domeniu (autoritățile au vrut să impună un preț mai mic decât cel din contractul-cadru, vaccinurile au dispărut,  iar acum ar putea fi achiziționate de la terți cu un preț mai mare decât cel din contractul denunțat unilateral de guvern.

Dacă ieftinirea cu 5 lei a unor medicamente duce la dipariția lor de pe raft, câștigul de imagine nu există, dimpotrivă, apare un scandal  cu consecințe majore pentru guvern. Chiar dacă există alternative generice, obișnuința medicilor și a pacienților va aprinde publicul urban, cu posibilități  peste medie. Acest public nu este motivat de diferența de preț, iar nemulțumirea  sa va exploda pe rețelele sociale și în presă.

Sistem rudimentar care afectează majoritatea companiilor

Între timp, o altă măsură din guvernarea PSD încaieră companiile farmaceutice. Comisiile care aprobau terapiile scumpe au fost desființate, deci practic nu mai există niciun filtru al prescrierilor. Ca urmare, cheltuielile vor crește în zona produselor foarte scumpe, a căror folosire era, până acum, limitată de Asigurări. Diferența față de anul trecut urmează a fi suportată de companiile farma, prin taxa claw-back. Sistemul din România, însă, este unul rudimentar, care induce tensiuni majore în piață. Modul de taxare a fost, de altfel, contestat în instanțele românești și comunitare și este sancționat pentru concurență nelioală.

Taxa claw-back este suportată în egală măsură de companiile românești, producătoare de medicamente ieftine, și de cele străine, cu produse inovative.  Companiile românești, inclusiv singura fabrică din țară cu capital de stat, au anunțat că vor intra pe pierderi, dacă nu se schimbă sistemul de taxare. Și în cazul firmelor multinaționale apar distorsiuni, întrucât acestea plătesc același taxă claw-back chiar dacă au o reducere sau stagnare a vânzărilor. Astfel, creșterea pe care o fac câteva companii va fi suportată de restul pieței, adică de firmele care pierd.

Farmaciile și spitalele, mari probleme

Nici farmaciile nu o duc bine: retragerea unor medicamente și ieftinirea altora le pune în imposibilitatea de a face față cheltuielilor, întrucât nu se finanțează din plata pe serviciu, ci din comision, raportat la valoarea produselor. La rândul lor, spitalele stau pe o bombă cu ceas. Acestea au cheltuieli salariale care depășesc cu cel puțin 10% sumele atrase de la CNAS, fără a mai aminti alte cheltuieli pentru funcționare. Majorările salariale, începute în 2015, sunt acoperite de atunci din Bugetul de stat. Care, până la prima rectificare, nu a prevăzut noile creșteri. Rămâne doar speranța că rectificarea va fi una pozitivă. 

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play


Cele mai noi știri

Cele mai citite știri







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.22
YesMy