Politico: Europa ia în considerare inimaginabilul, de a riposta față de Rusia / România, dată ca exemplu

Autor: Ioan-Radu Gava

Dronele și agenții Rusiei declanșează atacuri în țările NATO, iar Europa face acum ceea ce ar fi părut extravagant în urmă cu doar câțiva ani, planifică modul în care să riposteze la aceste provocări, scrie Politico.

Ideile variază de la operațiuni cibernetice ofensive comune împotriva Rusiei și atribuirea mai rapidă și mai coordonată a atacurilor hibride prin învinuirea mai rapidă a Moscovei, până la exerciții militare surpriză conduse de NATO, potrivit a doi înalți oficiali guvernamentali europeni și trei diplomați ai UE.

„Rușii testează constant limitele - care este răspunsul, cât de departe putem merge?”, a spus ministrul leton de externe, Baiba Braže, într-un interviu.

Este nevoie de un răspuns mai „proactiv”, a declarat ea pentru Politico. „Și nu vorbirea transmite un semnal - ci acțiunea”, a adăugat aceasta.

CITEȘTE ȘI                   -                 Planul secret al Germaniei în caz de război NATO-Rusia: OPLAN DEU prevede 800.000 de militari spre Est

Incursiunile dronelor ruse în Polonia și România, exemple de provocări din partea Rusiei

Dronele rusești au survolat Polonia și România în ultimele săptămâni și luni, în timp ce drone misterioase au provocat haos pe aeroporturi și baze militare de pe întreg continentul. Alte incidente includ bruiaj GPS, incursiuni ale avioanelor de vânătoare și navelor militare și o explozie pe o legătură feroviară poloneză cheie care transporta ajutoare militare către Ucraina.

„Per total, Europa și alianța trebuie să se întrebe cât timp suntem dispuși să tolerăm acest tip de război hibrid... [și] dacă ar trebui să luăm în considerare să devenim mai activi în acest domeniu”, a declarat săptămâna trecută secretarul de stat german pentru Apărare, Florian Hahn, pentru Welt TV.

Rusia a trimis în ultimii ani asasini să ucidă inamici politici din Marea Britanie, a fost acuzată că a aruncat în aer depozite de arme din Europa Centrală, a încercat să destabilizeze UE prin finanțarea partidelor politice de extremă dreapta, s-a angajat în război pe rețelele sociale și a încercat să răstoarne alegerile în țări precum România și Moldova.

Dar amploarea și frecvența atacurilor actuale sunt fără precedent. GLOBSEC, un think tank cu sediul la Bratislava, a calculat că au existat peste 110 acte de sabotaj și tentative de atac efectuate în Europa între ianuarie și iulie, în principal în Polonia și Franța, de către persoane cu legături cu Moscova.

„Lumea de astăzi oferă un spațiu mult mai deschis - într-adevăr, s-ar putea spune creativ - pentru politica externă”, a declarat liderul rus Vladimir Putin în timpul conferinței Valdai din octombrie, adăugând: „Monitorizăm îndeaproape militarizarea crescândă a Europei. Este doar retorică sau este timpul să reacționăm?”

Rusia ar putea considera UE și NATO drept rivali sau chiar dușmani - fostul președinte rus și actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Kremlinului, Dmitri Medvedev, a declarat luna trecută: „SUA este adversarul nostru”.

Europa nu vrea însă război deschis cu Federația Rusă

Cu toate acestea, Europa nu vrea război cu o Rusie înarmată nuclear și, prin urmare, trebuie să găsească o modalitate de a răspunde într-un mod care să descurajeze Moscova, dar fără a depăși nicio linie roșie a Kremlinului care ar putea duce la un război deschis.

Aceasta nu înseamnă să ne temem, potrivit șefului Apărării din Suedia, generalul Michael Claesson. „Nu ne putem permite să ne temem și să avem multă angoasă pentru escaladare”, a spus el într-un interviu. „Trebuie să fim fermi”, a adăugat acesta.

Până acum, răspunsul a fost consolidarea apărării. După ce dronele de război rusești au fost doborâte deasupra Poloniei, NATO a declarat că va consolida apărarea alianței cu drone și aeriană pe flancul său estic - un apel oglindit de UE.

Europenii „ar trebui să se teamă și să tremure ca niște animale mute într-o turmă condusă la abator”, a declarat Medvedev la începutul lunii octombrie. „Ar trebui să se murdărească de frică, simțind sfârșitul lor apropiat și chinuitor.”

CITEȘTE ȘI                  -                 Mark Rutte respinge categoric orice blocaj al Rusiei privind aderarea Ucrainei la NATO

Schimbarea tacticii

Provocările frecvente rusești schimbă tonul în capitalele europene.

După ce a desfășurat 10.000 de soldați săptămâna trecută pentru a proteja infrastructura critică a Poloniei în urma sabotajului unei linii feroviare care leagă Varșovia de Kiev, prim-ministrul polonez Donald Tusk a acuzat pe 21 noiembrie Moscova de implicare în „terorism de stat”.

După incident, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat că astfel de amenințări reprezintă un „pericol extrem” pentru bloc, argumentând că acesta trebuie „să existe un răspuns ferm” la atacuri.

Săptămâna trecută, ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a criticat „inerția” continentului în fața atacurilor hibride în creștere și a dezvăluit un plan de 125 de pagini pentru a riposta. În acesta, el a sugerat înființarea unui Centru European pentru Combaterea Războiului Hibrid, o forță cibernetică de 1.500 de oameni, precum și personal militar specializat în inteligență artificială.

„Toată lumea trebuie să își revizuiască procedurile de securitate”, a declarat ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, pe 20 noiembrie. „Rusia își escaladează în mod clar războiul hibrid împotriva cetățenilor UE”, a dăugat el.

CITEȘTE ȘI                    -                 UE pregătește un text juridic privind utilizarea activelor înghețate ale Rusiei în sprijinul Ucrainei

De la vorbe, la fapte

În ciuda retoricii din ce în ce mai acerbe, ce înseamnă un răspuns mai puternic este încă o întrebare deschisă.

O parte din aceasta se datorează diferenței dintre Moscova și Bruxelles - aceasta din urmă este mai constrânsă să acționeze în cadrul regulilor, potrivit lui Kevin Limonier, profesor și director adjunct la think tank-ul GEODE, cu sediul la Paris.

„Acest lucru ridică o întrebare etică și filozofică: Pot statele guvernate de statul de drept să își permită să utilizeze aceleași instrumente... și aceleași strategii ca și rușii?”, a întrebat el.

Până în prezent, țări precum Germania și România consolidează regulile care ar permite autorităților să doboare dronele care zboară deasupra aeroporturilor și a obiectelor sensibile din punct de vedere militar.

Între timp, serviciile naționale de securitate pot opera într-o zonă gri legală. Aliații, de la Danemarca până la Republica Cehă, permit deja operațiuni cibernetice ofensive. Se pare că Marea Britanie a piratat rețelele ISIS pentru a obține informații despre un program de drone aflat în stadiu incipient al grupării teroriste în 2017.

Aliații trebuie „să fie mai proactivi în ceea ce privește ofensiva cibernetică”, a declarat Braže, și să se concentreze pe „creșterea conștientizării situației - reunirea și coordonarea serviciilor de securitate și de informații”.

În practică, țările ar putea folosi metode cibernetice pentru a viza sisteme critice pentru efortul de război al Rusiei, cum ar fi zona economică Alabuga din Tatarstan, în zona central-estică a Rusiei, unde Moscova produce drone Shahed, precum și instalații energetice sau trenuri care transportă arme, a declarat Filip Bryjka, politolog și expert în amenințări hibride la Academia Poloneză de Științe. „Am putea ataca sistemul și perturba funcționarea acestuia”, a adăugat el.

Europa trebuie, de asemenea, să găsească o modalitate de a răspunde campaniilor de dezinformare la scară largă ale Rusiei prin propriile eforturi în interiorul țării.

„Opinia publică rusă... este oarecum inaccesibilă”, a spus un oficial militar de rang înalt. „Trebuie să colaborăm cu aliați care au o înțelegere destul de detaliată a gândirii rusești - aceasta înseamnă că trebuie stabilită cooperarea și în domeniul războiului informațional.”

Totuși, orice măsuri noi „trebuie să poată fi negate în mod plauzibil”, a spus un diplomat al UE.

CITEȘTE ȘI                -                Probleme economice în Rusia: Cetățenii încep să resimtă la nivel personal efectele războiului din Ucraina

Demonstrație de forță

NATO, la rândul său, este o organizație defensivă și, prin urmare, este reticentă în ceea ce privește operațiunile ofensive. „Răspunsurile asimetrice sunt o parte importantă a conversației”, a declarat un diplomat NATO, dar „nu ne vom coborî la aceleași tactici ca Rusia”.

În schimb, alianța ar trebui să acorde prioritate demonstrațiilor de forță care ilustrează puterea și unitatea, a declarat Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO și membru al think tank-ului Royal United Services Institute din Londra. În practică, aceasta înseamnă să anunțe rapid dacă Moscova se află în spatele unui atac hibrid și să desfășoare exerciții militare „fără notificare” la granița rusă cu Lituania sau Estonia.

Între timp, Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride din Helsinki, susținut de NATO, care reunește oficiali aliați, „oferă, de asemenea, expertiză și instruire” și elaborează „politici pentru a contracara aceste amenințări”, a declarat Maarten ten Wolde, analist senior în cadrul organizației.

„Fără îndoială, ar trebui făcute mai multe în ceea ce privește amenințările hibride”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt, inclusiv creșterea atribuirii colective după atacuri și asigurarea „demonstrării prin diverse mijloace că suntem atenți și putem transfera resursele într-un mod flexibil”.