Obsesia de control se referă la tendința persistentă de a vrea să controleze orice aspect al vieții, incluzând evenimente, persoane, situații și emoții. Aceasta poate fi resimțită ca o nevoie puternică de a fi în siguranță sau de a evita orice sentiment de incertitudine sau nesiguranță.
Semnele obsesiei de control pot include:
Planificarea excesivă sau micromanagementul.
Evitarea situațiilor care cauzează sentimente de nesiguranță sau incertitudine
Dificultatea de a delega sau a lăsa alții să ia decizii
Încercarea de a controla comportamentul și emoțiile celor din jur
Îngrijorare excesivă sau anxietate cauzată de situațiile care nu sunt în controlul propriu
Dificultatea de a se relaxa sau a se bucura de activități fără a simți nevoia de a fi în control
Obsesia de control poate fi legată de alte probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea sau tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD). Tratamentul poate include terapie cognitiv-comportamentală (CBT), terapie comportamentală dialectică (DBT) sau terapie medicamentoasă.
Obsesia de control poate fi un mecanism de coping (totalitatea eforturilor cognitive şi comportamentale ale unui individ, realizate pentru a rezolva o situaţie care i'îl depăşeşte la un moment dat şi care reprezintă un factor generator de stres) pentru a face față unor situații stresante sau pentru a evita sentimente de anxietate sau incertitudine. Oamenii care au o tendință de a fi obsesivi de control se concentrează asupra detaliilor și încearcă să prevadă și să evite orice fel de problemă sau situație neplăcută. Dar, în cele din urmă, această abordare poate să devină epuizantă și să limiteze capacitatea de a se bucura de viață.
Viaţa personală este afectată de această nevoie de control
Obsesia de control poate avea un impact negativ asupra relațiilor, deoarece acești indivizi pot avea dificultăți în a-și lăsa partenerii sau alți oameni important din viața lor să ia decizii sau să aibă controlul. Acest lucru poate duce la conflicte și tensiuni în relații.
Obsesia de control poate, de asemenea, să afecteze performanța profesională, deoarece acești indivizi pot fi prea concentrați pe detalii și pot avea dificultăți în a lua decizii rapid sau în a delega sarcini.
Există mai multe terapii care vin în ajutorul celor care sunt obsedaţi de control
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) poate fi eficientă în a trata obsesia de control. Terapeutul poate lucra cu individul pentru a identifica gândurile și comportamentele care întrețin obsesia de control și poate ajuta la dezvoltarea unor abilități de coping mai eficiente. De exemplu, tehnicile de relaționare cu incertitudinea pot ajuta indivizii să devină mai confortabili cu ideea de a nu avea controlul total asupra situațiilor.
Terapia comportamentală dialectică (DBT) poate fi, de asemenea, utilă în tratarea obsesiei de control, prin încurajarea indivizilor să accepte și să își înțeleagă emoțiile și să învețe cum să le gestioneze de maniera eficientă.
Tratamentul medicamentos poate fi utilizat în combinație cu terapia cognitiv-comportamentală sau cu terapia comportamentală dialectică. Medicamentele pot ajuta la reducerea anxietății și la îmbunătățirea capacității individului de a răspunde la terapie. Este important să țineți cont că tratamentul medicamentos poate avea efecte secundare și poate necesita ajustări de doză sau de medicament în timp, medicamentele pot fi eficiente și nu este recomandat să se administreze doar pe baza auto-diagnosticării, ci prin supravegherea şi consultul unui medic specializat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
