"Era de aşteptat să nu se ajungă la un acord. Atât timp cât cele două părţi şi-au anunţat cu fermitate rămânerea pe poziţie, nu văd ce acord se putea obţine şi ce anume se putea discuta la negociere. Este foarte adevărat că Laura Codruța Kovesi a primit nişte voturi din partea Comisiei de Control Bugetar şi din partea LIBE. A fost o majoritate, dar a fost o majoritate la limită.
Din punctul meu de vedere, nu prin acele voturi a avut un mandat foarte puternic, ci prin faptul că Preşedintele Parlamentului a reiterat că o susţine în continuare pe doamna Kovesi şi că dânsa este candidatul Parlamentului. Nu văd cum anume negociază, despre ce anume vorbesc pentru că e vorba de a accepta pe unul sau pe celălalt", a spus Renate Weber pentru DC News.
Weber: Propunerea de retragere a candidatului francez, o mare prostie
Referitor la propunerea europarlamentarului Cristian Preda care a spus că o soluţie pentru această situaţie ar fi retragerea candidatului francez, Renate Weber susţine că această idee este o mare prostie.
"Nu este prima prostie pe care o aud de la alianţa PLUS-USR. Nu poți să-i ceri așa ceva lui Bohnert. Este un om care a avut o prestaţie excelentă în Comisia LIBE şi Comisia de Control Bugetar şi care este un tip cu un bakground profesional solid şi în acelaşi timp cu abordări europene solide. Cum să-i ceri să se retragă?
Omul acesta chiar a construit o instituţie la nivel european, vorbesc aici de Euro Just. Omul acesta are în spate ceva foarte solid. Mă tem că doamna Kovesi, din punctul ăsta de vedere, nu are nimic pe construcţie instituţională. Eventual, doamna Kovesi a mai stricat un picuţ la DNA. Eu nu i-am văzut abilităţile, capacităţile de a manageria o instituţie la început de drum. Cum să-i ceri lui Bohnert, care chiar ştie despre ce este vorba şi are în spatele lui o reuşită, să se retragă?!", a spus Renate Weber pentru DC News.
Cine sunt candidații
În urma preselecţiei de către o comisie de experţi, Parlamentul şi Consiliul trebuie să aleagă acum între Laura Codruţa Kovesi şi Jean-Francois Bohnert din Franţa. Echipa de negociere a PE este formată din Claude Moraes, Ingeborg Grässle şi Judith Sargentini.
Parchetul European (EPPO), care se aşteaptă să fie operaţional la sfârşitul anului 2020, va fi o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.
VEZI ȘI: Procuror-șef european. Comisarul pentru Justiţie: Anchetarea Codruţei Kovesi, o piedică
Până în acest moment, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului European. Cele cinci state care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.
Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
