Motivarea judecătorilor în cazul cererii de anulare a alegerilor depuse de Sebastian Popescu

Situația juridică supusă examinării

"Prin cererea formulată, domnul Sebastian-Constantin Popescu solicită anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2024, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 24 noiembrie 2024, și invalidarea rezultatului electoral obținut de candidatul independent Călin Georgescu. În acest sens susține, în esență, că acest candidat independent a încălcat Legea nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, a ascuns sursele de finanțare a campaniei electorale, a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online", potrivit Curții.

"Referitor la nerespectarea legislației privind declararea surselor de finanțare ale campaniei electorale, autorul cererii invocă încălcarea dispozițiilor art.28 din Legea nr.334/2006 referitoare la condițiile pe care trebuie să le respecte cheltuielile aferente campaniilor electorale și arată că, potrivit raportului oficial al Autorității Electorale Permanente privind situația contribuțiilor electorale depuse și a cheltuielilor electorale angajate de către competitorii electorali pentru finanțarea campaniei electorale la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, candidatul independent Călin Georgescu figurează cu suma zero lei, deși a desfășurat o activitate amplă de promovare prin materiale online difuzate pe rețele de socializare, reușind să obțină peste 2,1 milioane de voturi, ceea ce implică, în mod evident, resurse logistice și financiare considerabile. Această discrepanță între activitatea desfășurată și declarațiile financiare reprezintă o încălcare a principiilor de transparență și legalitate, afectând grav corectitudinea procesului electoral. Or, prin nedeclararea surselor de finanțare a propriei campanii electorale și acceptarea finanțării și sprijinului din afara României, candidatul independent Călin Georgescu a deturnat rezultatul democratic al alegerilor din România", mai punctează hotărârea.

"În susținerea celor arătate, autorul cererii menționează Decizia nr.175D din 20 noiembrie 2024, prin care Biroul Electoral Central a constatat că materialele electorale ale candidatului Călin Georgescu difuzate în mediul online încalcă legislația electorală în sensul că nu au precizat Codul de Mandatar Financiar și, în consecință, a dispus eliminarea acestora de pe platformele online. Totodată, susține încălcarea mai multor dispoziții din Legea nr.334/2006 (art.1, 28, 32, 33, 36) și din Ghidul cu privire la finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă", potrivit aceleiași hotărâri.

"De asemenea, autorul cererii susține că, în cadrul campaniei candidatului independent Călin Georgescu, a avut loc o manipulare a percepției alegătorilor, cu sprijinul inteligenței artificiale. Practica utilizată încalcă echitatea competiției electorale, deoarece permite unui candidat să se promoveze masiv prin metode ascunse, necontrolabile și nedepistabile în timp util de autorități.

În opinia autorului cererii, există suspiciunea rezonabilă că întreaga campanie din mediul online a candidatului independent Călin Georgescu a fost finanțată în mod ilegal, prin plăți făcute către persoane denumite generic „influenceri”, și a presupus utilizarea a numeroase programe informatice care implică inteligența artificială pentru a crea masiv și în mod automat comentarii la toate postările de pe aplicația TikTok și pe platforma YouTube unde au apărut informații și imagini cu candidatul independent Călin Georgescu, lăsând impresia că acesta are parte de o susținere masivă în rândul românilor. Scopul a fost acela de a influența în mod nedemocratic votul în primul tur al alegerilor pentru funcția de Președinte al României. Strategia online a constat într-o rețea coordonată de conturi de promovare directă și un grup de „influenceri” care l-au promovat indirect pe candidatul independent, fără a se marca în vreun fel publicitatea plătită. Or, în opinia autorului cererii, legea electorală nu permite acestor „influenceri” să facă publicitate politică. Tehnicile lipsite de etică utilizate în spațiul online au determinat, într-un interval de timp foarte scurt, o creștere semnificativă a numărului de vizualizări și a numărului de urmăritori cu inducerea în eroare a opiniei publice.

În continuare, autorul cererii apreciază că există contradicții evidente între resursele raportate și rezultatul electoral, fiind imposibil ca un candidat care a raportat absența oricăror cheltuieli pentru campania electorală să obțină un număr de peste două milioane de voturi. În consecință, activitățile desfășurate în cadrul campaniei electorale a candidatului independent Călin Georgescu sunt de natură să încalce prevederile din Constituție cuprinse în art.1 alin.(3) și (5), art.37 și art.81 alin.(1).

În susținerea cererii sale, autorul face referire la unele declarații publice ale candidatului independent Călin Georgescu pe care le consideră periculoase și incompatibile cu funcția de Președinte al unui stat membru al Uniunii Europene și care a aderat la Tratatul Atlanticului de Nord.

În consecință, solicită anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2024, desfășurate în primul tur de scrutin, analizarea declarațiilor financiare depuse de candidatul Călin Georgescu, precum și verificarea legalității acestora în raport cu activitățile desfășurate în campania electorală și sesizarea organelor competente pentru a investiga sursele de finanțare ale candidatului. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art.68 alin.(1) din Legea nr.370/2004, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a cererii, apreciind că frauda electorală în sensul art.52 din Legea nr.370/2004 nu înseamnă orice încălcare a legii electorale, ci vizează acele încălcări care sunt apte să afecteze stabilirea rezultatului alegerilor. Ca atare, eventualele nereguli săvârșite pe parcursul procesului electoral cu referire la modul de finanțare a campaniei electorale, de folosire a tehnicilor de informare sau de influențare a opiniei publice nu pot fi considerate fraude în sensul art.52 din Legea nr.370/2004", se mai arată în hotărârea Curții.

DC News a publicat cererea candidatului Sebastian-Constantin Popescu aici: Cum arată cererea de anulare a alegerilor prezidențiale. Motivarea candidatului Sebastian Popescu 

Analiza Curții Constituționale

Potrivit dispozițiilor art.146 lit.f) din Constituție, ale art.37 și 52 din Legea nr.47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art.52 din Legea nr.370/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.650 din 12 septembrie 2011, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea privind anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2024, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 24 noiembrie 2024.

Examinând cererea formulată, Curtea reține că, potrivit art.52 alin.(1) din Legea nr.370/2004, „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”, iar, conform alin.(2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.” Totodată, potrivit art.69 alin.(1) din aceeași lege, „Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep să curgă și se termină la ora 24,00 a zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare.”

Curtea observă că, în aplicarea dispozițiilor legale antereferite, pct.103 din anexa la Hotărârea Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegere Președintelui României în anul 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.874 din 30 august 2024, stabilește că formularea cererilor pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală se realizează de către competitorii electorali în termen de cel mult 3 zile de la încheierea votării, cel mai târziu până la data de 26 noiembrie 2024, ora 24,00.

În cauza de față, Curtea reține că cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2024, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 24 noiembrie 2024, ce formează obiectul prezentei cauze, a fost depusă și înregistrată la Curtea Constituțională la data de 27 noiembrie 2024, după expirarea termenului prevăzut de lege.

Față de aceste aspecte, Curtea constată că cererea formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu a fost tardiv introdusă, fiind depășit termenul prevăzut de art.52 alin.(2) din Legea nr.370/2004 [în acest sens, a se vedea mutatis mutandis Hotărârea nr.58 din 7 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.815 din 7 noiembrie 2014, și Hotărârea nr.75 din 15 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.937 din 21 noiembrie 2019].

***

Pentru aceste considerente, Curtea respinge ca tardivă cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News