'Siguranţa cetăţenilor este principala preocupare... Am făcut solicitări către parteneri ca să consolidăm capacităţile de apărare inclusiv pe această dimensiune. Avem discuţii destul de bune, când o să avem rezultate concrete vă vom anunţa. Sper că nu vom ajunge în această situaţie, dar dacă Rusia va îndrăzni să atenteze la suveranitatea şi integritatea teritorială a R. Moldova, vom pune în aplicare măsurile de protecţie' a declarat Maia Sandu.
Întrebată ce măsuri au fost luate de autorităţi la o săptămână după ce trei rachete ruseşti au traversat spaţiul aerian al R. Moldova pentru a lovi ţinte în Ucraina, ea a spus că se face tot posibilul pentru a fi asigurată securitatea R. Moldova şi a cetăţenilor săi.
La rândul său, preşedintele Georgiei, Salome Zurabişvili, a declarat că încălcarea spaţiului aerian al unei ţări este acelaşi lucru cu încălcarea integrităţii teritoriale.
'Pentru noi nu este ceva nou, avem regiuni ocupate, se întâmplă constant astfel de lucruri la noi. Răspunsul meu în această situaţie ar fi să dăm dovadă de şi mai multă solidaritate între noi şi UE' a declarat Zurabişvili.
În aceeaşi conferinţă de presă, Maia Sandu a subliniat riscurile de securitate pe care le reprezintă cetăţenii ruşi care vor să fugă de mobilizarea lui Putin în R. Moldova.
'Riscurile de securitate sunt mai mari astăzi. Este pus în aplicare un filtru care să asigure că oamenii care vor să destabilizeze situaţia să nu poată ajunge în R. Moldova. Dar sunt şi mulţi cetăţeni ai R. Moldova care au şi cetăţenia Rusiei şi vor să se întoarcă acum acasă. Lucrurile sunt ţinute sub control. Vom monitoriza în continuare situaţia', a afirmat ea.
Salome Zurabişvili a declarat că războaiele nu îşi au locul în lumea modernă şi că agresiunea rusă provine din secolul trecut.
'Războiul din Ucraina reprezintă un pericol pentru securitatea noastră, pentru Europa şi pentru toată lumea. Nu trebuie să învingă inumanitatea. E o provocare mare pentru noi, care avem teritorii ocupate. Aş vrea să condamn agresiunea rusă şi anexarea teritoriilor ucrainene. Pentru noi e cel mai important să fim solidari. Războiul din Ucraina e o provocare foarte mare, dar măcar Europa a văzut faţa reală a Rusiei. Noi o ştim, am trecut prin războaie şi ocupaţie. Europa a crezut că Rusia poate fi un partener, dar războiul a schimbat această viziune', a declarat Zurabişvili.
Cei doi preşedinţi au convenit să intensifice legăturile moldo-georgiene în domeniul comercial-economic şi să facă schimb de experienţă în combaterea propagandei şi a dezinformării. Aceasta este prima vizită a unui preşedintele georgian la Chişinău în ultimii 12 ani, notează Deschide.md.
Opoziţia prorusă de la Chișinău a creat un Comitet al Salvării Naţionale, catalogat drept o 'frăţie a penalilor' de către un oficial moldovean
'Propun constituirea unui Comitet de salvare naţională, căruia poporul să îi atribuie funcţii pentru efectuarea diferitelor tipuri de acţiuni, inclusiv în caz de necesitate, conducerea guvernului până la anunţarea alegerilor anticipate', a declarat Ilan Şor, vorbind printr-o conexiune internet de pe un ecran imens în faţa protestatarilor care s-au adunat duminică în număr mare în centrul Chişinăului.
Organizatorii protestului antiguvernamental susţin că au participat 60.000 de persoane nemulţumite de politicile preşedintelui proeuropean Maia Sandu, însă poliţia moldoveană asigură că nu au fost mai mult de 6.000 de persoane, potrivit Agora.md.
'Uşile comitetului nostru sunt deschise tuturor partidelor, tuturor persoanelor', a afirmat Ilan Şor, liderul formaţiunii cu acelaşi nume.
Lui i s-a alăturat, tot prin conexiune internet, Gheorghe Cavcaliuc, liderul formaţiunii politice Partidul Acasă Construim Europa (PACE), care şi el, la fel ca Şor, se ascunde de justiţie în afara Republicii Moldova.
'Sunt timpuri complicate, ei schimbă legile şi numesc procurori la fiecare trei luni. Ei schimbă legi pentru a vă înjosi şi a nu vă da voie să vă spuneţi punctul de vedere, dar puterea poporului e mai mare decât dorinţa lor de a se menţine în funcţie', a declarat Gheorghe Cavcaliuc, citat de Agora.md.
În pofida faptului că nu aveau acceptul autorităţilor moldovene de a bloca traficul, manifestanţii au ridicat o tabără de corturi pe bulevardul central Ştefan cel Mare şi au împiedicat circulaţia.
După aproape o lună de demonstraţii antiguvernamentale ale opoziţiei în faţa Parlamentului Republicii Moldova, Comisia pentru Situaţii de Urgenţă a interzis vineri desfăşurarea de proteste care implică blocarea drumurilor publice.
Prin această măsură, guvernul moldovean a încercat să stopeze protestele opoziţiei, care au loc din 18 septembrie, în faţa legislativului din Chişinău, la care au participat mii de moldoveni nemulţumiţi de guvernul preşedintei Maia Sandu, notează EFE.
Protestatarii prezintă revendicări sociale, acuză guvernul că nu a negociat un acord mai avantajos la gaze cu Rusia şi cer demisia preşedintelui, guvernului şi dizolvarea parlamentului, condus de politicieni prooccidentali.
La finalul manifestaţiei de duminică, participanţii la protest au votat o rezoluţie în care sunt explicate motivele înfiinţării Comitetului Salvării Naţionale, constituit din patru formaţiuni politice de opoziţie, la care au aderat mai mulţi lideri de opoziţie şi chiar reprezentanţi ai societăţii civile, potrivit Unimedia. info.
Din conducerea acestui comitet fac parte personalităţi 'sulfuroase' ale scenei politice de la Chişinău: Ilan Şor, preşedintele partidului căruia i-a împrumutat numele său (deputat), Marina Tauber, vicepreşedinte al partidului Şor (şi ea deputat), Gheorghe Cavcaliuc, preşedintele PACE, Dinu Ţurcanu, preşedintele raionului Orhei, Radu Buşilă, primarul comunei Piatra, raionul Orhei, Constantin Starîş, deputat comunist, Serghei Mişin, preşedintele Partidului Renaştere-Vozrojdenie (al rusofonilor).
Viceprim-ministrul Andrei Spînu, ministru al infrastructurii şi dezvoltării regionale, a calificat acest Comitet al Salvării Naţionale drept o 'frăţie a penalilor', care au furat ani la rând Republica Moldova, iar astăzi lansează tot felul de 'alternative naţionale', 'adunări naţionale', 'comitete naţionale', în loc să returneze ţării 'ceea ce au furat', potrivit Deschide.md.
'Oameni buni, ei sunt disperaţi. Această grupare de hoţi, vrea să rupă Republica Moldova de pe calea ei de dezvoltare europeană. Ei nu vor pace şi linişte în ţara noastră. Ei vor haos pentru a scăpa de justiţie. Sunt nişte fricoşi, au fugit din ţară. Trăiesc în lux în ţări străine şi se ascund ca tâlharii în spatele oamenilor. Noi vom izbuti. Moldova va reuşi!', subliniază Spînu într-o postare pe Facebook.
Gheorghe Cavcaliuc a părăsit Republica Moldova în iunie 2021, în timpul campaniei electorale. Acesta are statut de suspect în dosarul 'verde de briliant', când mai mulţi membri ai partidului PACE l-ar fi stropit cu verde de briliant pe vicepreşedintele raionului Sîngerei, conform Agora.md.
În luna decembrie 2021, forţele de ordine au anunţat că fostul şef adjunct al Inspectoratului General al Poliţiei, Gheorghe Cavcaliuc, a fost dat în căutare prin Interpol în vederea reţinerii şi extrădării, după ce autorităţile de la Chişinău au înaintat o solicitare în acest sens în luna august 2021.
Ilan Şor a fost reţinut în mai 2015. În 2017, a fost condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani. Ulterior, acesta a părăsit Republica Moldova, iar, pe 30 iulie 2019, Ministerul de Interne a anunţat că Ilan Şor a fost dat în căutare internaţională, aminteşte publicaţia menţionată, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
