Liste de așteptare de până la doi ani și medici care pleacă în străinătate în radiografia sistemului sanitar românesc făcută de francezii de la AFP

Medicii români se confruntă, pe fondul crizei economice, cu dilema tot mai acută de a rămâne în ţară sau de a pleca în străinătate pentru salarii mai mari şi condiţii de lucru mai bune, relatează AFP, care a realizat un reportaj la Spitalul de copii Marie Curie din Bucureşti.

"Dacă toţi medicii români pleacă în străinătate, cine se va ocupa de copiii noştri?", se întreabă pacienții români citați de AFP.  Să plece sau să rămână? Toţi medicii şi asistentele şi-au pus această întrebare. Problema a devenit şi mai acută după ce ţara a intrat în criză, comentează AFP, într-un reportaj care face parte dintr-un dosar privind criza economică în Europa. AFP continuă cu cazul unei asistente de la Marie Curie, care are un salariu lunar de 162 de euro, faţă de 255 de euro anterior. Salariul mediu în România este de 350 de euro. În 2009 peste 8.000 de medici români lucrau în străinătate, adică unul din şapte, potrivit organizaţiilor profesionale.

„Este ca şi cum cu un morcov şi cu o ceapă ar trebui să faceţi o supă bună pentru mulţi invitaţi”

Reportajul continuă apoi cu povestea profesorului Gheorghe Burnei, în vârstă de 58 de ani, care se luptă pentru a menţine acest serviciu, crucial pentru copiii care suferă de malformaţii şi tumori osoase. Dar şi el s-a gândit să plece. I s-a propus un salariu incomparabil mai mare faţă de cel câştigat în România, dar mai ales condiţii de lucru lipsite de grijile cotidiene cu care se confruntă la spitalul Marie Curie, conform reportajului citat de Mediafax. "Este ca şi cum cu un morcov şi cu o ceapă ar trebui să faceţi o supă bună pentru mulţi invitaţi", a rezumat un coleg al lui Burnei, Constantin Ciobanu, referindu-se la activitatea zilnică a medicilor români. El îşi sfătuieşte fiul, care studiază tot medicina, să plece în străinătate. "În acest ritm, riscăm să ne întoarcem cu 20 de ani în urmă, după ce am ajuns la un nivel performant în ortopedia pediatrică", spune Burnei. El a decis să rămână în ţară pentru "a duce la bun sfârşit proiecte aflate în curs", printre care îmbunătăţirea sistemului de depistare precoce a cazurilor de scolioză şi formarea de specialişti în întreaga ţară. "În prezent, aproape toate cazurile ajung la noi, chiar şi cele care ar putea fi tratate în provincie. Avem o listă de aşteptare de doi ani. Nu mai avem timp pentru cercetare, deoarece trebuie să continuăm tratamentele", afirmă el. În principal, cei care l-au convins să rămână în ţară au fost zecile de pacienţi şi familiile lor, care îşi pun toate speranţele în competenţele sale.

România finanțează sănătatea cu un procent de aproape trei ori mai mic decât Franța

România alocă puţini bani sănătăţii, mai puţin de 4 la sută din produsul intern brut, faţă de alte ţări europene, cum ar fi Franţa, cu 11 la sută. "Un număr redus de persoane cotizează la sistemul de asigurări de sănătate, dar toată lumea vrea să primească îngrijiri medicale", afirmă Radu Tabacaru, directorul medical al spitalului, comparând sistemul de sănătate românesc "injust şi anacronic" cu un vapor aflat "pe punctul de a se scufunda".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News