Infecția cu Clostridium, favorizată de antibiotice

Steluța Indrei / 12 iun 2018 / 10:42 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Infecția cu Clostridium difficile este considerată, în prezent, o problemă de sănătate publică, având o incidență în creștere în întreaga lume. Această boală diareică gravă este favorizată de abuzul de antibiotice. 

Clostridium difficile este o bacterie prezentă în mod obișnuit în flora bacteriană a colonului, unde, în mod normal, este ținută sub control de echilibrul dintre bacteriile prietenoase (probiotice) și cele patogene. „Organismul uman păstrează un echilibru la nivelul florei colonice, care conține milioane de bacterii necesare digestiei și absorbției alimentelor și vitaminelor”, explică dr. Adelina Popescu, medic specialist gastroenterologie.

Bacilul Clostridium se găsește și în mediul înconjurător (sol, apă) și la animale domestice, având o rezistență crescută în mediul extern. 

Abuzul de antibiotice, un risc major

„Antiobioterapia rămâne principalul factor de risc în dezvoltarea infecției cu Clostridium difficile atât în mediul intraspitalicesc, cât și în comunitate. Flora intestinală normală se opune colonizării cu acest bacil, astfel că distrugerea ei predispune la multiplicarea bacteriei Clostridium difficile”, potrivit dr. Adelina Popescu, gastroenterolog la Clinica DigestMed. „Cele mai frecvente antibiotice asociate cu riscul dezvoltării infecției cu Clostridium difficile sunt fluorochinolonele, clindamicina, penicilinele si cefalosporinele.”

Alte cauze ale apariției infecției pot fi: tratamentul cu citostatice la pacienții cu neoplazii, tratamentul cu corticosteroizi sau alte medicamente care scad imunitatea. Factorii de risc predispozanți sunt: consumul de antibiotice, spitalizarea, vârsta peste 65 ani, sistem imunitar scăzut, bolile inflamatorii intestinale sau cancerul de colon, intervenții chirurgicale la nivelul intestinelor, consum frecvent de medicamente care scad aciditatea sucului gastric (antiacide).

Bacteria se transmite pe cale fecal-orală, în condiții de igienă precară, prin mâini nespălate, de la un pacient la altul sau prin intermediul personalului medical. Contaminarea se produce în special în condiții de spitalizare prelungită, bacilul fiind prezent pe numeroase obiecte din jur.

Diaree severă

„Colonizarea tubului digestiv de bacilul Clostridium poate avea mai multe forme, în funcție de imunitatea gazdei, de la purtător asimptomatic până la diaree severă, colită pseudomembranoasă, megacolon toxic, perforarea colonului și chiar deces”, avertizează dr. Adelina Popescu.

La nivelul mucoasei intestinului gros, Clostridium produce cantități mari de toxine ce distrug celulele mucoasei și produc o inflamație specifică denumită colită pseudomembranoasă. Simptomatologia principală constă în apariția diareei, care poate îmbrăca forme variate: de la o diaree simplă ce se remite spontan după întreruperea antibioticelor, la colita pseudomembranoasă care survine la câteva zile de la debutul tratamentului cu antibiotice sau chiar la 2 luni după terminarea tratamentului cu antibiotice. Diareea este apoasă și poate conține produse patologice precum mucus, puroi sau sânge; se poate asocia cu febră, greață, vărsături, durere abdominală difuză și deshidratare severă. 

Analize necesare

„Diagnosticul infecției cu Clostridium difficile trebuie suspicionat atunci când apare diareea la scurt timp după începerea unui tratament cu antibiotice, până la 2 luni după terminarea tratamentului cu antibiotice. Confirmarea diagnosticului se face prin depistarea toxinelor A și B din scaun, specifice bacilului, prin izolarea bacteriei în culturi sau prin teste moleculare. Testele de sânge sunt utile în decelarea sindromului inflamator specific unei infecții și în evidențierea complicațiilor hidroelectrolitice ale sindromului diareic. Rectosigmoidoscopia este o investigație imagistică prin care se vizualizează direct inflamația de la nivelul rectului și colonului stâng, segmente afectate frecvent în colita pseudomembranoasă. Investigațiile radiologice, precum radiografia abdominală simplă, pot decela complicații ale colitei (perforația colonului sau megacolonul toxic)”, a precizat medicul gastroenterolog Adelina Popescu.

Simpla întrerupere a tratamentului cu antibiotice vs terapie complexă

Din punct de vedere al tratamentului, infecția cu Clostridium difficile, în forme ușoare, se poate vindeca prin simpla întrerupere a tratamentului cu antibiotice, ne asigură medicul. Însă, în formele moderate și severe, terapia este complexă, începand cu echilibrarea hidroelecrolitică și continuând cu antibiotice țintite, ce distrug această bacterie. Potrivit dr. Adelina Popescu, „în formele severe și recidivante, se poate face transplant de materii fecale de la donator sănătos, administrate prin sondă nazo-gastrică sau endoscopic, având rolul repopulării florei colonice cu bacterii sănătoase”. 



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24