"Proiectul de steag al judeţului Harghita are un caracter pur etnic maghiar, impus prin puterea majorităţii locale controlată de UDMR, cu excluderea simbolisticii românilor din judeţ. De aceea, propunem includerea în steagul judeţului Harghita, conform principiilor şi regulilor heraldicii, a unui vestigiu dacic, din numeroasele descoperiri arheologice de pe teritoriul judeţului Harghita, consultând în acest sens, specialiştii în domeniu", se precizează în punctul de vedere înaintat Consiliului Judeţean de preşedintele FCRHCM, Ioan Sabău-Pop, potrivit Agerpres.
Conducerea FCRHCM punctează faptul că, începând din anul 2000, românii din Covasna şi Harghita sunt excluşi din heraldica locală, întreaga simbolistică fiind una exclusiv maghiară.
'Profitând de majoritatea pe care o deţin în consilii locale şi judeţene, cu precădere în judeţele Covasna şi Harghita, dar şi în alte localităţi ale căror autorităţi locale sunt controlate de UDMR, întreaga simbolistică locală aprobată este nu una multiculturală sau care să reflecte normele ştiinţei şi artei heraldice şi ale tradiţiilor româneşti în domeniu, ci una exclusiv maghiară/secuiască, invocându-se vechimea acestora. Astfel, după ce secole de-a rândul românii au fost lipsiţi de reprezentare în heraldica transilvană, datorită statutului de naţiune tolerată, iată că şi în contemporaneitate, în România de astăzi, românii ajung să se confrunte la fel ca în Evul Mediu, cu aceeaşi intoleranţă, cu neincludere în simbolistica locală', se arată în documentul menţionat.
FCRHCM: Heraldica trebuie să reflecte contemporaneitatea
Totodată, se subliniază faptul că 'heraldica trebuie să reflecte în mod european şi modern contemporaneitatea, apartenenţa acestor teritorii la Statul Român şi dreptul românilor de a fi reprezentaţi în heraldica locală'.
În document se mai arată că, de-a lungul istoriei, românii din Transilvania, deşi majoritari, au fost consideraţi naţiune tolerată şi le-a fost refuzat dreptul de a avea reprezentanţi în Dietă, de a construi biserici de piatră, dar şi de a fi prezenţi în heraldica locală, regională sau a principatului transilvan.
'Toate acestea cu scopul, invocat în prezent cu cinism, că românii fie nu au existat în Transilvania (!), fie nu pot solicita reprezentare heraldică deoarece heraldica veche din Transilvania este ori maghiară, ori secuiască, ori săsească, ceea ce ar însemna - după logica unora - că nici la heraldica nouă nu ar avea drept de reprezentare. Desigur că vechimea are valoarea ei incontestabilă într-un muzeu, dar nu ca argument pentru crearea de însemne oficiale locale actuale, pentru continuarea unui statut de excludere din viaţa politică dat românilor de constituţiile medievale transilvane', se subliniază în punctul de vedere al Forumului.
Ce avertisment a transmis FCRHCM
Conducerea Forumului atrage atenţia că dacă propunerile înaintate de acest organism nu vor fi luate în considerare, toate variantele propuse ca steag al judeţului Harghita vor fi contestate.
'Dacă propunerile noastre nu sunt luate în considerare, vă facem cunoscut că vom contesta toate variantele propuse ca steag al judeţului Harghita la Comisia Naţională de Heraldică Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române şi la toate organismele abilitate ale statului român', se arată în adresa trimisă Consiliului Judeţean. În document se mai subliniază că Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş 'va întreprinde toate demersurile necesare, pentru apărarea şi afirmarea identităţii lingvistice, culturale şi confesionale ale românilor din Arcul Intracarpatic, pentru eliminarea discriminărilor individuale şi colective şi pentru normalizarea climatului de convieţuire interetnică'.
Consiliul Judeţean Harghita a lansat în dezbatere publică propunerea de hotărâre prin care să fie aprobat steagul judeţului, conform legii 141/2015. Au fost propuse cinci variante de steag, prima dintre acestea fiind chiar steagul secuiesc, aprobat ca steag al judeţului Harghita în 2009. Pe celelalte patru variante se regăsesc culorile albastru şi auriu, de pe steagul secuiesc, şi/sau simbolurile de pe acesta, respectiv luna şi steaua cu opt raze. Pe două dintre variante se află şi denumirile în română şi maghiară ale judeţului Harghita.
[citeste si]
În expunerea de motive a proiectului de hotărâre se precizează că 'steagul propus se bazează pe simbolistica, coloristica celor mai vechi steaguri folosite pe teritoriul judeţului Harghita'. Steagul de culoare albastră, pe care se află o dungă aurie, alături de steaua în opt colţuri şi luna, a fost votat în 2008 ca steag al viitorului ţinut secuiesc de Consiliul Naţional Secuiesc, organizaţie care luptă pentru autonomia teritorială a zonei.
Un an mai târziu, în 2009, steagul a fost votat de Consiliul Judeţean Harghita ca steag al judeţului Harghita, în ciuda opoziţiei celor doi consilieri români care au cerut insistent ca pe el să se regăsească şi un simbol care să-i reprezinte pe români.
În 2010, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, el a fost arborat în mod festiv pe sediul Consiliului Judeţean din Miercurea Ciuc şi se regăseşte pe multe sedii de primării sau alte instituţii din Harghita.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
