A se lua în considerare emisiile poluante și cheltuielile cu apărarea militară în calcularea datoriei publice a țărilor UE.
Ideea a fost prezentată de Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă și industrie, în săptămâna în care miniștrii europeni de finanțe vor relua discutarea noilor reguli fiscale comune. Pe masă se află reforma Pactului de Stabilitate care, potrivit lui Breton, ar trebui să ia în considerare și CO2 emis de fiecare țară și bugetul investit în apărare.
Într-un discurs la Universitatea din Eindhoven, Breton a afirmat că ”adevărata imagine de ansamblu a datoriei” este diferită dacă luăm în considerare și poluarea și investițiile făcute în sistemele naționale de apărare. Acordul ecologic european și, mai recent, busola strategică a UE pentru apărare comună au evidențiat cât de mult dorește Bruxelles-ul să se concentreze pe o Europă cu zero emisii, capabilă să se apere împotriva amenințărilor viitoare.
Cu toate acestea, mulți observatori au subliniat că actualele constrângeri bugetare ale UE, acum suspendate pentru a face față riscului de recesiune, nu încurajează țările membre să investească în tranziția de mediu și apărarea comună.
”Noțiunea de virtute este așadar foarte subiectivă și, de fapt, nu foarte reprezentativă pentru eforturile depuse de statele membre dacă se adoptă un spectru larg de politici”, a spus Breton. Din acest motiv ”în modernizarea Pactului de stabilitate este nevoie de o dezbatere deschisă, fără tabuuri, asupra tabloului complet și asupra stării comparative a datoriei, a datoriilor noastre”, a adăugat comisarul.
”A sosit momentul – a explicat el – să includem cheltuielile pentru apărare în acest cadru. De la crearea zonei euro, țările europene au acumulat un deficit de 1.300 de miliarde de euro în cheltuieli de apărare față de ținta de 2% din PIB”, a amintit Breton.
”Dacă fiecare țară și-ar fi atins obiectivele de investiții în apărare, nivelul datoriei ar fi crescut cu cel puțin o duzină de puncte procentuale din PIB”, a spus politicianul francez, subliniind actuala contradicție între obiectivele de apărare, regulile comune și cele bugetare.
”Același lucru este valabil și pentru ceea ce aș numi „datoria de carbon”, o consecință a alegerilor suverane făcute de statele membre în mixul lor energetic între gaz, cărbune, energie regenerabilă sau nuclear”, a continuat Breton. ”Din 1999, Europa a emis 90 de miliarde de tone de CO2, ceea ce corespunde unei ”facturi” de emisii de carbon de 7.200 de miliarde de euro la prețul actual per tonă de carbon, cu emisii distribuite inegal pe întreg continentul. Numai Germania a emis 23% din totalul emisiilor, echivalentul unei datorii de 49 de puncte procentuale din PIB”, a precizat comisarul european. ”Când ne uităm la imaginea reală a datoriei (financiare, de apărare, carbon), punctul de plecare pentru fiecare stat membru în viitoarele discuții bugetare este destul de diferit de ceea ce pare”, a mai declarat acesta potrivit Europa Today.
Mingea trece acum miniștrilor de finanțe din UE, care se vor întâlni vineri și sâmbătă la Praga, unde vor discuta despre reforma Pactului de Stabilitate în vederea unei propuneri a Comisiei Europene programată în această toamnă de reformare a constrângerilor bugetare europene.
Citește și:
CE vrea limite de consum de energie la orele de vârf. Chirieac: Vrând-nevrând, vom trece la aceste raționalizări
Comisia Europeană vrea să pună limită de consum la orele de vârf în statele membre și să plafoneze prețul gazului rusesc. Ce spune analistul politic Bogdan Chirieac.
"Eu înţeleg că Rusia exporta 150 de miliarde de metri cubi de gaz în Europa de Vest anual. Nu îi mai exportă şi gazul acela trebuie înlocuit cu ceva. Gazul ăla era folosit şi pentru producerea de curent electric. Fie că vrem, fie că nu vrem, câtă vreme România produce, are. Dacă are nevoie de importat nu are de unde, că nu au nici ceilalţi. Vrând-nevrând, o să trecem la aceste raţionalizări de energie", a spus analistul politic Bogdan Chirieac, la Antena 3.
Întrebat ce vom face, dacă vom stinge lumina la ora 20:00, când este vârful de consum în România, acesta a mai spus:
"Dacă nu o sting, se stinge singură. N-are rost să ne minţim. Eu am trăit jumătate de viaţă aşa: se oprea curentul, tehnic nu îmi dădeam seama că este posibil să... Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
