EXCLUSIV De ce e România codaşă la siguranța rutieră: Lecția Elveţiei privind obţinerea permisului de conducere

Autor: Tiberiu Vasile

În timp ce în Elveția obținerea permisului auto presupune un proces riguros, construit pe etape complexe și pe accentul pus pe conducerea defensivă, în România autoritățile continuă să trateze pregătirea șoferilor mai degrabă ca pe o formalitate birocratică decât ca pe o investiție reală în siguranța rutieră. Această discrepanță evidențiază un contrast esențial: acolo unde sistemul elvețian prioritizează formarea temeinică și responsabilitatea în trafic, la noi discursul oficial se oprește adesea la greșeli în înțelegerea problemelor, promisiuni, fără să existe o strategie coerentă care să reflecte importanța reală a educației rutiere.

Rezultatul este vizibil în fiecare statistică privind accidentele de circulație și arată că lipsa unei abordări serioase în România nu este doar o problemă de percepție, ci una de siguranță publică. În cadrul emisiunii DC Conducem, realizată de Florin Răvdan alături de multiplul campion național de raliuri și instructor de conducere defensivă Titi Aur, acest subiect a fost analizat pe larg.

Probe multiple și un permis provizoriu. Rigoarea legii elvețiene

“În Elveția, în primul rând, vizita medicală înseamnă foarte multe. Numai la ochi treci prin 4 aparate până îți spune specialistul ‘da, vezi’. Pe urmă se face acel examen psihologic și toată testarea dinainte de școală. Școala la ei înseamnă foarte multe lucruri obligatorii. Vorbim aici de circulația în orașe aglomerate, circulația în orașe mici, în sate, pe autostradă, pe drum național, pe poligon, zi și noapte. Deci o programă mult mai mare decât la noi și se aplică la sânge.

Pe urmă, te duci și dai examenul și ți se dă un permis provizoriu, pe doi ani de zile, timp în care ești într-o urmărire specială, exact ca în Suedia. În perioada asta ești obligat să faci cu mașina ta un curs de conducere defensivă. Ce se înseamnă asta? Înseamnă că te duci într-un poligon și faci frânări la limită, evitări, alunecări, controlul mașinii în derapaj, pe ud etc. Vorbim de niște probe la limită. După doi ani de zile, dacă nu ai avut evenimente sau incidente majore și ai făcut acel curs, primești permisul de conducere definitiv.

În România cursurile de conducere defensivă sunt percepute total greșit - ca pe un instigator al transformării 'șoferilor' în 'piloți' pe drumurile publice

La noi nici nu se pune problema. La noi Ministerul Transporturilor vine și spune, prin declarația Adrianei Kalapis în presă, că ea consideră că dacă se vor face cursuri de conducere defensivă, toți se vor transforma în piloți, vor face aventuri ca la raliu, iar ei, autoritățile, vor fi responsabile ca cele de la Colectiv.

Asta e concluzia șefei siguranței rutiere din România. Totuși, elvețienii, suedezii, nemții, austriecii, francezii văd altfel. Ei văd cursurile de conducere defensivă ca fiind benefice. Autoritatea noastră, care e principalul factor de decizie, funcționarul public de cel mai înalt nivel care răspunde de siguranță rutieră, nu vede așa. Politicienii vin și pleacă, de la secretari de stat până la miniștri. Nu au timp, în perioada scurtă din păcate, în care stau acolo să facă lucruri. De ce? Pentru că un ministru cu adevărat competent ar trebui să stea cel puțin 10 ani în funcție ca să poată să ducă proiecte. Altfel, vine următorul ministru și spune ‘nu e bine ce făcea celălalt, facem altfel’. Tot se schimbă, la un an vine altul, și nu ajungem nicăieri.

Atunci, aparatul din spate, funcționarii care duc partea logistică a oricărui minister, să vină cu proiectele care trebuie împinse indiferent cine e acolo. Ei trebuie să convingă factorul politic că anumite strategii trebuie făcute. Aceia care ar trebui să facă treaba asta la noi nici nu vor să audă, ba mai mult, pun frână. Toată povestea asta se vede în trafic, se vede în statistică și simțim fiecare pe pielea noastră nesiguranța”, a explicat Titi Aur, multiplul campion naţional de raliuri şi instructor de conducere defensivă.

VEZI TOATĂ EMISIUNEA AICI: